REPORTAJUL ZILEI: Zeci de producători din Transilvania prezenţi la un târg de meşteşuguri tradiţionale

Cristina a venit la târgul din Baia Mare tocmai din Ocna-Mureş, cu sute de lumânări. Produsele, lucrate în atelierul propriu, sunt din ceară vegetală cu ardere fără fum. Lumânările au diverse arome, de la cele florale, exotice până cele cu cafea sau vanilie şi, spune ea, sunt la mare căutare în special pentru terapiile cu lumină. 

„Pentru cei care fac terapia cu lumină sau aroma terapie, au timpul de ardere foarte îndelungat, nu folosim parafină deloc. Sunt puţin mai speciale şi sunt lucrate manual. Sunt lucrate în atelierul nostru propriu, este o ceară foarte specială,o ceară vegetală, cu ardere fără fum, probabil mulţi dintre băimăreni le cunosc deja deoarece din 2009 ne ocupăm doar cu producţia de lumânări şi avem o gamă de 57 de modele, arome diferite, culori, nuanţe”, a susţinut Cristina Andonie, producător. 

La târgul din centrul municipiului Baia Mare pot fi achiziţionate şi ii. Producătorii spun că pe timp de vară, iile din pânză topită au trecere bună, în special în rândul tinerilor. Moda bunicilor a revenit, iar acum iile sunt din nou, în trend. Preţurile pornesc de la 130 de lei şi diferă, în funcţie de complexitatea modelului. 

„Venim de la Cluj, cu costume populare, iiuţe, costume pentru copii, cămăşi pentru bărbaţi, tot ce poţi face cu două mâini. Iile subţiri da, trec mult mai bine, sunt cele din pânză topită, cusute manual. La mine nu o să găsiţi niciodată cele făcute la maşină sau altfel, decât cele făcute manual. E o pasiune veche, care revine la un moment dat şi o faci din suflet. Dacă nu faci cu suflet ceea ce faci, nu poţi să duci mai departe tradiţia”, a spus Iulia Morar. 

În ultima vreme, în România nu s-a relansat doar moda iilor ci şi a împletiturilor din răchită. Producătorii au tot mai multe cereri pentru coşuri de piaţă, pentru grădină dar şi pentru coşuri de biciclete, care potrivit acestora, reprezintă produsul anului. 

„Se văd multe culori la biciclete şi exact în culorile bicicletei se fac şi coşurile, personalizate, pentru fiecare persoană în parte. Putem să spunem că aceste produse sunt agreate de cei tineri şi mă bucură acest lucru pentru că odată credeam că doar cei din generaţia mea ştiau de împletituri. Acum, când văd cei tineri că vin pentru grădină, pentru casa lor, pentru apartamentul lor, să realizeze produse unicat. Acesta este specificul nostru, realizăm la comandă. Contribuţia cumpărătorului este de 60%, iar a noastră de 40%. Ne adaptăm cerinţelor lor”, a arătat Măricuţa Galu. 

Tradiţia împletiturilor din răchită a fost păstrată de la nemţii care locuiau în localităţile din jurul Aradului precum şi de la cei care au învăţat meseria la Poarta Albă. 

„Acestea sunt cele două locuri unde s-a învăţat meseria. Şi alţii din ţară care vin cu împletituri au învăţat la noi”, a mai spus Măricuţa Galu. 

Preţurile aferente produselor din împletituri din răchită încep de la 3,5 lei şi cresc în funcţie de complexitatea produsului şi materialul din care el este confecţionat. Organizatorii acestui târg susţin că România nu duce încă lipsă de meşteri populari, iar cei mai mulţi reprezintă zona Transilvaniei. 

„Din fericire, sunt, iar trendul este unul pozitiv pentru că oamenii au început să redescopere tradiţia, au început să se bucure de ceea ce găseau sau găsesc în casele bunicilor, în casele mătuşilor, la ţară, iar meşteşugarii sunt încurajaţi în acest fel să lucreze în continuare şi să producă lucruri frumoase pentru cei care ştiu să le aprecieze”, a precizat Ramona Moldovan, directorul asociaţiei care organizează târgul tradiţional. 

Organizatorii au mai pregătit programe folclorice, teatru de păpuşi pentru copii şi chiar un atelier de sculptură în legume şi fructe, destinat celor mici.