”Pentru cei vii și pentru cei morți să depunem mărturie”. Cuvintele îi aparțin scriitorului Elie Wiesel și au fost alese pentru a marca evenimentul ce a avut loc azi la Muzeul Culturii Evreiești din Sighet, care amintește de eliberarea lagărelor de concentrare de la Auschwitz. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu comunitatea evreilor din Sighet, Centrul Cultural, licee și școli generale din municipiu.
”M-am gândit să numesc această întâlnire ”Pentru cei vii și pentru cei morți, noi să depunem mărturie”. Cuvintele aparțin scriitorului Elie Wiesel și le-a rostit atunci când a primit premiul Nobel pentru Pace în amintirea mamei sale și a sutelor de mii de evrei care au murit la Auschwitz, pentru că dacă aceștia nu mai sunt cineva trebuie să depună mărturie despre tragedia lor. Nu putem să organizăm acest eveniment prin care marcăm eliberarea lagărelor de la Auschwitz, din 27 ianuarie, 1945, fără prezența evreilor din Maramureș și a celor care sunt apropiați de această comunitate. De aceea am gândit să facem o acțiune complexă”, mărturisește Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureșului din Sighet.
David Lieberman, președintele Comunității evreilor din Sighet, a vorbit despre lagărul de la Kamenetz-Podolsk și uciderea câtorva mii de evrei și din Maramureș.
”Puțină lume cunoaște aspecte legate de deportarea la Kamenetz- Podolsk, localitate ce se află la distanța de 40 de kilometri nord-est de Cernăuți. La vremea respectivă, când ungurii au recucerit teritoriile anterioare în 1918, populația evreiască care a fost disidentă și nu a putut să-și dovedească originea în fostul Imperiu Austro-Ungar, a fost deportată la Kaminetz-Podolsk, evreii au fost uciși și îngropați în groapa comună. A fost vorba de aproximativ 23.500 de evrei, printre care și bunicii mei, din partea lui maică-mea, cu toate că sunt născuți în comuna Giulești de lângă Sighet. Kamenetz-Podolsk reprezintă pentru mine o barieră pe care nu pot s-o trec, mai ales că ce s-a scris despre acest episod e foarte puțin, nu a fost făcută o evidență clară ca acelor deportări făcute de către germani, unde fiecare cetățean a primit un număr, și a fost înregistrat în arhivele nemților”, povestește David Lieberman, președintele Comunității evreilor din Sighet.
În prezentările de azi s-a vorbit și despre scriitoarea Heidi Fried, una dintre cele mai puternice voci ale Holocaustului, dar și despre piticii Ovitz din Rozavlea.
”Vreau să vă spun că o fotografie a piticilor Ovitz din Rozavlea este singura amintire de la Muzeul Yad Vashem din Israel despre Holocaust, apar doar cei cinci pitici și vioara lor într-o fotografie”, spune Ghoerghe Todinca.
În cadrul întâlnirii a fost prezentat și un film despre viața și amintirile unei supraviețuitoare a Holocaustului, Alice Herz, care a murit în anul 2014, la vârsta de 110 ani.
”Filmul prezintă povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului, Alice Herz. S-a născut în Praga, într-o familie de evrei foarte bogați, mama ei avea un salon literar, unde, printre alții, venea și Kafka foarte frecvent. A fost trimisă în lagăr la vârsta de 39 de ani, când deja era o pianistă celebră în Europa. A fost trimisă în lagărul de concentrare Terezin. Lagărul a fost proiectat pentru everii de clasă mijlocie și clasă înaltă, acolo erau trimiși toți evreii artiști celebri, iar germanii vroiau să facă din acest lagăr propagandă. În 1944, nemții au curățat lagărul, l-au vopsit, au plantat flori și au invitat Crucea Roșie. Au făcut și un film de propagandă, ”Teresienstadt” în care germanii încercau să arate aliaților cât de bine erau tratați evreii în lagăre. În acel lagăr, Alice Herz a ținut peste o sută de concerte”, a arătat muzeograful Alin Pralea.
Filmul a fost premiat cu Oscar la categoria documentare, în 2014.
Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat mulți elevi.
”Am reușit în 2014 să accesăm un proiect de tip ”Erasmus”, împreună cu încă patru țări partenere: Germania, Portugalia, Grecia și Polonia, care a avut ca temă ”Urme locale ale istoriei evreiești”. Proiectul s-a derulat pe o perioadă de doi ani, am avut întâlniri în fiecare țară. Copiii au vizitat cele patru țări, am abordat diferite teme legate de istoria evreilor, nu doar legate de Holocaust, ci și de modul de viață, tradiții, arhitectură și obiceiuri”, arată Ovidiu Sechel, profesor de istorie la Liceul ”Regele Ferdinand”.
Invitații au vizitat apoi sălile Casei Memoriale ”Elie Wiesel” și expoziția ”Evreii din Transilvania de Nord în timpul Holocaustului”.
Lasa un raspuns