În 24 iunie, maramureşenii nu prăznuiesc doar tradiţionala sărbătoare a Sânzienelor, ci şi Ziua Internaţională a Iei. În municipiul Baia Mare au fost organizate astăzi mai multe activităţi dedicate acestei duble sărbători, iar în Muzeul Satului, vizitatorii au avut chiar posibilitatea de a-şi procura ii confecţionate de meşteri populari din Maramureş. Etnologii spun că sărbătoarea Sânzienelor este una solstiţială, care face trecerea de la primăvară la vară. Tocmai din acest motiv, sărbătoarea este încărcată de ritualuri, de la stimulare a rodului, a dragostei, până la purificare sau stimulare a sănătăţii, mai spun etnologii.
„Fetele oficiază foarte multe practici magice de stimulare a dragostei, şi anume fac cununi de sânziene, mai ales acolo pe Valea Vişeului, pe la Borşa, le pun pe cap, le poartă pe drum, apoi se duc la o apă curgătoare şi le dau drumul pe apă şi se spun nişte formule orale că aşa cum merge apa pe vale, să umble feciorii după ele, pentru că florile de sânziene sunt înzestrate cu puteri miraculoase şi de aceea la această sărbătoare se înstruţează cu sânziene, de la poartă, la uşa de intrare, la stupii cu albine, la uşa grajdului, la ferestre şi aşa mai departe, dar şi în casă, interiorul casei se înstruţează cu sânziene. Se pun pe masă, pe grindă, pe la icoane se pun flori de sânziene pentru norocul casei şi pentru a fi ferită de duhurile rele”, a explicat etnologul Pamfil Bilţiu.
În zona Codru, de sărbătoarea Sânzienelor, oamenii împletesc cununi de flori, pe care le aruncă mai apoi pe casă.
„Sânziana este o floare a dragostei şi fetele o puneau sub pernă noaptea să îşi viseze ursitul, iar fiecare familie, la noi, în zona Codru, făcea cununi pentru fiecare membru al familiei şi se aruncau pe casă pentru longevitate ca să trăiască cât mai mult. Doamne fereşte să fi venit jos una dintre cununi, că însemna că acea persoană se va duce în lumea fără dor mai repede”, explică Malvina Madar Iederan, conservator la Muzeul Satului din municipiul Baia Mare.
Un alt obicei în noaptea de Sânziene este umblatul cu făclia. Acesta este întâlnit îndeosebi la Vişeu de Jos.
„Se crapă un ţăruş în patru, la un capăt se ascute şi devine mâner şi se îndeasă răşină, aşchii, ca să fie mai tare arderea şi flacăra mai mare. Se leagă cu sârmă să nu sară foc când se învârtesc şi se învârtesc deasupra capului simulând mersul soarelui pe cer. Făclia este trecută printre picioare simulând săritul peste focul sacru”, a mai explicat etnologul Pamfil Bilţiu.
Sărbătoarea Sânzienelor şi Ziua Internaţională a Iei au fost marcate şi de autorităţi. Holul Palatului Administrativ s-a transformat astăzi într-un spaţiu tradiţional, unde au fost puse în valoare zeci de ii din cele patru zone etnografice, iar mai mulţi coconi au îmbrăcat portul tradiţional maramureşean.
„Există repere în viaţă care nu ne trădează niciodată şi acestea sunt portul popular, tradiţia şi, de ce nu, arta maramureşeană. Cred că a venit vremea să ştergem oarecum prafurile de pe lăzile de zestre ale trecutului nostru şi să scoatem la lumină şi să punem în valoare portul nostru popular maramureşean şi, de ce nu, simbolul naţional, care este ia”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu.
„Cămaşa poată să devină un brand de ţară deoarece acolo sunt povestite toate dorurile, toate frumuseţile, toate dorinţele creatoarei populare”, a spus un muzeograf din cadrul Muzeului Satului din Baia Mare.
Şi angajaţii Consiliului Judeţean Maramureş au marcat Ziua Internaţională a Iei, însă nu doar prin participarea la vernisajul expoziţiei din holul instituţiei. Aceştia s-au prezentat astăzi la serviciu îmbrăcaţi în tradiţionala ie. Până şi preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş a optat pentru o cămaşă tradiţională, din Maramureşul istoric.
„Am ales să fiu şi eu în acelaşi ton cu toţi participanţii, adică să transmitem mesajul că nu este o ruşine să ne îmbrăcăm în portul popular maramureşean şi românesc. Cam asta este ceea ce trebuie să derive din această zi şi cred că a venit momentul să ştergem praful de pe lăzile de zestre ale fiecăruia dintre noi pentru că asta ne reprezintă şi am ales o cămaşă din zona de peste deal din Maramureşul istoric ca să împletim oarecum şi să reprezentăm toate zonele folclorice ale Maramureşului”, a precizat preşedintele CJ Maramureş, Zamfir Ciceu.
Preţul unei ii cusute manual, de meşteri populari din Maramureş, poate să ajungă şi până la 7.000 de lei. Cu toate acestea, cererea este mare.
„D-apoi care cum îs cămeşile. Acele cu cârligăţele îs până la 70 milioane bani vechi. Una bărbătească îi 50, din pânza mea şi să o dau gata făcută, şi celelalte femeieşti îs mai scumpe, că e mai mult lucru”, a spus o femeie din Văleni care coase cămăşi.
Activităţi dedicate sărbătorii Sânzienelor şi sărbătorii internaţionale a iei au mai avut loc astăzi şi în Muzeul Satului din Baia Mare, acolo unde toată lumea a fost îmbrăcată tradiţional, iar voia bună s-a remarcat ca într-un sat tradiţional maramureşean aflat în zi de sărbătoare.
Lasa un raspuns