REPORTAJUL ZILEI: La Călineşti, a avut loc timp de trei zile Sărbătoarea rădăcinilor străbune

Călineştiul a găzduit, de sâmbătă până astăzi, un eveniment de excepție, și anume Sărbătoarea rădăcinilor străbune, la care au luat parte sute de invitaţi din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate. Evenimentul a debutat sâmbătă cu o conferinţă susţinută de etnologi şi profesori universitari, iar mai apoi au avut loc numeroase activităţi cultural-tradiţionale menite să promoveze atât la nivelul judeţului, cât şi al întregii ţări obiceiurile şi tradiţiile maramureşene. Deoarece este vorba de prima ediţie a acestui eveniment, la Călineşti au fost prezenţi şi reprezentanţi ai UNESCO, care au fost încântaţi de modul în care au fost păstrate tradiţiile şi obiceiurile din bătârni. 
Evenimentul a început cu o serie de pricesne ale realizatoarei de emisiuni de la TV Sighet  Măriuca Verdeş, care, de altfel, este şi cea care a iniţiat acest proiect.
Cu ocazia acestei sărbători a fost prezentat şi modul în care a fost restaurată vechea biserică din sat, care în momentul de faţă a devenit principala atracţie turistică a comunei.
„Bisrica a fost construită în anul 1630 şi este orientată după solstiţiul de iarnă. Hramul mănăstirii a fost Naşterea Maicii Domnului , aşa a rămas şi în tradiţie, cu toate că după ce a fost adusă aici a fost pictat Sfântul Nicolae, probabil fiind luna decembrie când s-a construit biserica. La începutul secolului al XIX-lea s-a lărgit biserica, s-a tăiat din perete şi s-a adăugat această parte a pronaosului şi pridvorul, astfel a căpătat această formă mai puţin obișnuită pentru o biserică. Altarul este poziţionat altfel, iar iconostasul nu are decât două uşi, fiind o tradiţie veche a bisericilor maramureşene”, a măsrturisit preotul Dumitru Groşanu.
Spre a putea fi pregătită pentru acest eveniment, cei care se ocupă de întreţinerea bisericii au lucrat cu sârg ca restaurarea să fie realizată în cele mai bune condiţii. După ce a fost prezentată istoria bisericii, dar şi câteva din legendele prin care s-a ales locul acesteia, s-a trecut la prezentarea unor lucrări pe diferite teme istorice și la discuții privind soluții de conservare a portului tradiţional.
„Ţările Române au reprezentat pentru creştinătatea orientală, în toată perioada de după căderea Constantinopolului şi în perioada fanariotă, au reprezentat un real protector şi susţinător. De menţionat este faptul că patriarhiile orientale şi marile centre monahale  ortodoxe au primit constant pe toate planurile susţinera domnilor şi boierilor români”, a spus unul dintre etnologii prezenţi la eveniment.
Tot cu această ocazie au fost prezentate şi diferite manuscrise care nu au apucat să vadă lumina tiparului, însă care pe viitor vor fi scoase în evideţă mai ales că este vorba de scrieri vechi de câteva sute de ani.
„Am vrut să vă semnalez aceste puţine date şi să atrag atenţia asupra acestui manuscris şi să mă bucur că am avut prilejul să vă împărtăşesc această carte pe care am intitulat-o „Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei”, pentru că el este autorul, se şi semnează”, a spus etnologul Mihai Dăncuş.
Reprezentanţii UNESCO s-au arătat încântaţi de modul în care a decurs această sărbătoare astfel că pe viitor vor încerca să ajute şi mai mult monumentele din Maramureş pentru a fi intergrate pe lista obiectivelor UNESCO.
„Am găsit aici în inimile dumneavoastră şi în tot ceea ce am văzut dorinţa şi bucuria de a fi împreună. Aş dori să menţionez că de foarte mulţi ani comisia României nu a mai primit un program de participare finanţat parţial de către UNESCO Paris, însă anul acesta s-a întâmplat şi încercăm să prezentăm prin proiectul de anul acesta identitatea şi tradiţia prin gastronomie”, a precizat Daniela Popescu, expert al comisiei României pentru UNESCO şi preşedinte al Federaţiei asociaţiilor pentru UNESCO din Europa şi America de Nord.
Deşi membrii prezenţi susţin că până în momentul de faţă au fost făcute numeroase demersuri pentru a proteja istoria culturală a ţării şi în special a Maramureşului, consideră că este necesară şi o implicare mai mare a autorităţilor judeţene în acest context.
„Cu cât o comunitate îşi va conserva mai atent şi mai repede patrimoniul acesta imaterial, cu atât reuşita cunoaşterii ei în afara comunităţii va fi mai mare şi cred că şi succesul de care discutăm mereu în România. Cred că o grijă faţă de planificarea aceasta a construcţiilor într-un peisaj, trebuie să stea şi în atenţa autorităţilor, altfel riscul este să distrugem ceea ce avem”, a spus profesorul univeristar Ioan Opriş.
„Vă mărturisesc în premieră că vom încerca ca anul viitor să facem o înfrăţire cu localitatea Călineşti din Argeş şi împreună să încercăm să ducem mai departe tradiţiile, să facem la muzeul satului o altă activitate, sau cel mult în doi ani de zile să încercăm să facem aici un eveniment internaţional”, a mai spus Daniela Popescu, expert al comisiei României pentru UNESCO.
La finalul conferinţelor, pe parcursul celorlalte două zile ale evenimentului s-au prezentat costume tradiţionale din întraga ţară, iar mai apoi a fost pus în scenă un moment al jocului la şură desfăşurat de către călineşteni.