Simigeriile şi gogoşeriile au împânzit Sighetul. Covrigii par să câştige tot mai mult teren atunci când vine vorba de micul dejun sau de prânzul sighetenilor. Tot mai variate şi mai apetisante ca prezentare, aceste produse le fac concurenţă localurilor care propun meniuri sofisticate, elaborate, gătite după reţete tradiţionale sau inspirate din alte culturi gastronomice.
Covrigul a devenit o alegere pentru tot mai mulţi sigheteni care caută o gustare mai ieftină. La mare căutare sunt în această perioadă de post şi covrigii simpli, dar şi cei cu ciocolată sau dulceaţă.
„Perioada de post e benefică pentru o astfel de afacere. Se trec foarte bine covrigii simpli, cei cu susan, cu sare sau cu mac. Cea mai aglomerată perioadă este dimineaţa, atunci când toată lumea merge la serviciu, în perioada de pauză la şcoli şi atunci când ies elevii de la şcoală. Unele sortimente mai consistente pot înlocui şi prânzul”, spune Maria Ivaşcu, administratorul unei simigerii din Sighetu Marmaţiei.
De cealaltă parte, patronii de restaurante spun că începând cu anul 2013 s-a observat o modă în rândul sighetenilor de a servi masa la restaurant.
„Masa de prânz a început să fie definită, se serveşte între orele 12:00 şi 15:00 şi cina între orele 19:00 şi 22:00. Până în 2013 era mai haotic, trebuia la ora zece să fie deja gata ciorba, dar acuma parcă se serveşte masa mai organizat, se pare că lumea munceşte şi îşi coordonează masa mai bine, în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară”, spune Dănuţ Iurca, patronul unui restaurant cunoscut din oraş.
Unele popoare au un cult pentru respectarea meselor principale, care de multe ori se iau în oraş. Dănuţ Iurca recunoaşte că ar fi foarte avantajos pentru cei din breaslă să aibă şi ei restaurantele pline la prânz sau la cină.
„Aşteptăm şi noi momentul ăsta. Am putea să ne organizăm şi noi foarte bine afacerea. Deocamdată însă nu e tocmai comod să servească masa la restaurant, deocamdată e un lux pentru majoritatea sighetenilor”, recunoaşte Dănuţ Iurca.
Cei care totuşi frecventează restaurantele în căutarea unor meniuri gustoase, devin în timp tot mai pretenţioşi.
„Începând cu 2009, după ce a început să simtă criza, clinetul restaurantului a devenit o persoană mai pretenţionasă mai grijulie, mai atentă. Au crescut pretenţiile pentru servicii mai bune, pentru mâncare mai gustoasă”, admite Dănuţ Iurca.
O altă variantă pentru masa de prânz este şi oferta „Meniul zilei”, o mâncare gătită, care se încadrează până în 11 lei.
„Oamenii înţeleg diferit ideea de „meniul zilei”, acea mâncarea de cantină. Mulţi o confundă cu mâncarea de fast food, dar sunt lucruri total diferite. La o cantină găsim mâncare gătită ca şi acasă, la fast food, mâncare e făcută rapid, în ulei foarte mult. La o cantină se poate mânca un pic mai controlat decât la un fast food, din punct de vedere al aportului caloric, dar este alegerea consumatorului”, explică Dănuţ Iurca.
Reprezentanţii fast-food-urilor îşi atrag în schimb consumatorii cu produse apetisante.
„Avem şi produse de post, pizza şi hamburger de post, dar şi salate cu piept de pui, shaorma sau pizza cu prosciuto”, spune Maria Ivaşcu
Abordând un alt capitol, cel al turiştilor care trec pragul unui restaurant cu specific local, Dănuţ Iurca face câteva precizări.
„Aici e o chestiune ce ţine de fiecare naţionalitate în parte. De exemplu, italienii şi francezii preferă salata înainte de felul principal, sunt mai deschişi pentru gastronomia noastră, dar nu toţi îndrăznesc. Nemţii mănâncă mai greu decât noi şi foarte mult, iar japonezii nu mănâncă decât peşte”, arată patronul restaurantului.
Indiferent care e alegerea consumatorului, restaurant, cantină, simigerie sau fast-food, cert e că foamea trebuie potolită. În funcţie de buget, preferinţă şi timp disponibil, fiecare îşi satisface poftele într-un fel sau altul. Conucurenţa nu face decât să vină în sprijinul consumatorlui şi transformă oferta în una mai apetisantă, mai avantajoasă şi mai variată.
.
Lasa un raspuns