Atmosferă inedită la cea de-a doua ediţie a evenimentului Paşti în Maramureş, prima manifestare care face parte din conceptul „Simte Maramureşul!”. Costume populare, tradiţii şi obiceiuri vechi ale maramureşenilor, muzică şi dans autentic, bucate tradiţionale, toate într-un cadru pitoresc, scoase în faţa unui public foarte numeros, dornic să guste din spectacolul oferit. 13 aprilie a fost o zi de neuitat pentru cei care au venit la Muzeul Satului Maramureşean.
Ultimele pregătiri şi repetiţii au început încă de dimineaţă. Grupurile din toate satele de pe Văile Maramureşului şi-au instalat din timp recuzita şi produsele specifice la casele din incinta muzeului, fiecare la gospodăria care reprezintă satul său. Ansamblurile şi grupurile de cântăreţi şi-au făcut şi ele din timp apariţia pentru a-şi face ultimele acorduri înainte de spectacol. Nu au lipsit nici agenţii economici care au adus cu ei mâncare şi băutură, pentru ca totul să fie complet. La faţa locului au sosit şi oamenii legii, pentru a menţine liniştea şi ordinea publică şi a se asigura că evenimentul se desfăşoară în condiţii de maximă siguranţă. La sunetul repetiţiilor, publicul a început şi el să îşi facă apariţia. Evenimentul a debutat cu o slujbă oficiată de către un sobor de preoţi la biserica din incinta muzeului. Cei prezenţi, împreună cu oficialităţile, s-au deplasat apoi la Casa Drimer, unde a avut loc lansarea volumului de fotografie „Maramureşul meu”, semnat de japonezul Miya Kosei. Tot în domeniul culturii a avut loc şi vernisarea expoziţiei de fotografie de la prima ediţie a evenimentului Paşti în Maramureş, dar şi a celei cu titlul „Păstoritul în Maramureş”, unde au fost expuse fotografii şi obiecte sugestive pentru acest moment pitoresc. Satele Maramureşului şi-au prezentat apoi tradiţiile, obiceiurile şi bucatele în gospodăriile din Muzeul Satului. Este vorba despre nu mai puţin de 9 sate de pe toate văile Maramureşului istoric, care au fost vizitate pe rând de către oficialităţi, în frunte cu edilul local Ovidiu Nemeş, însoţit de soţia sa. Prima pe listă a fost Casa Tivadar, acolo unde s-au prezentat obiceiurile şi bucatele specifice municipiului Sighetu Marmaţiei.
„V-am pregătit bucate alese. Găzdoile noastre au copt cozonacii în cuptoare. Păştile noastre pe care în fiecare an le împistrim şi le arătăm tuturor sunt aproape un motiv de fală între noi, şi anume care are pasca cea mai mândră. Şoldurile noatre pe care le-am pus la fumat din iarnă, cârnaţul pregătit tot atunci, caşul care vă aşteaptă pe fiecare dintre dumneavoastră. Tot ce am reuşit să facem e din inimă pentru cei calcă pragul Ţării Maramureşului”, a spus primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, Ovidiu Nemeş.
Edilul local, gazda gospodăriei Casa Tivadar, Sighetu Marmaţiei, i-a servit apoi cu delicioasele preparate pe oaspeţi.
Din gospodăria sa, edilul local împreună cu celelalte oficialităţi s-a deplasat la gospodăria celor din Vadu Izei, respectiv la Casa Ilea din incinta muzeului. Aici oaspeţii au fost întâmpinaţi cu câte o gogoaşă caldă şi o gură de horincă.
Comuna Budeşti i-a aşteptat cu un cântec specific din Maramureş, în interpretarea unui grup de copii care, îmbrăcaţi în straie populare, au făcut curtea Casei Marina din Sârbi să răsune.
De la cântecul tinerilor din Budeşti şi cele mai delicioase sarmale din Maramureş, edilul local a intrat direct în horă în gospodăria celor din Călineşti.
Câte un pahar de horincă adusă tocmai din Petrova i-a aşteptat pe cei care au făcut parte din alaiul care s-a deplasat din poartă în poartă pe la casele maramureşene.
Coconii de pe Mara i-au întâmpinat pe oaspeţi la Casa petrovai din Bârsana. Aici s-au instalat cu toate tradiţiile reprezentanţii comunei Deseşti.
Următorii pe listă au fost cei din Moisei, care au vestit Învierea Domnului de cum oaspeţii au trecut de poarta gospodăriei.
Giuleştenii au fost cei care i-au întâmpinat apoi pe oaspeţi în gospodăria lor pentru a-şi prezenta obiceiurile. După o gură de horincă, cei prezenţi s-au bucurat de un cântec minunat în interpretarea tinerilor din comună.
Nu în ultimul rând, alaiul s-a prezentat şi la poarta celor din comuna Ocna Şugatag. Primarul de aici împreună cu câţiva localnici i-au întâmpinat pe cei prezenţi cu gând curat şi vorbă bună. A luat cu el pe cei mai harnici gospodari, inclusiv cel care va fi desemnat în cadrul manifestării Tânjaua de la Hoteni, un eveniment de cu tradiţie pentru cei din Ocna Şugatag.
Bogdan-Vodă a fost ultimul grup vizitat de alai. Un cântec vesel şi specific Maramureşului i-a întâmpinat pe oaspeţi, cântat de glasurile firave a unor copii care s-au bucurat nespus că au fost apreciaţi şi încurajaţi să ducă mai departe frumoasele obiceiuri ale comunei pe care o reprezintă.
Între timp la scena în aer liber din incinta muzeului, de jur împrejur s-a format un amfiteatru pitoresc, populat de sigheteni, maramureşeni şi turişti veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate. Cu toţii au aşteptat să înceapă „Cântecu şi jocul viu”, pus în scenă de nume mari din Maramureşul Istoric. Ansamblul Mara a deschis spectacolul în prezenţa a sute de spectatori. A urmat apoi Ansamblul Mugurelul, care a prezentat un spectacol de la mic la mare. Pe scenă a urcat apoi Familia Petreuş. Publicul s-a bucurat enorm de mult să-i revadă pe cei care duc cu fală mai departe un nume atât de emblematic. Nici Grupul Iza nu a lipsit de pe lista celor mult râvniţi pe această scenă.
La lăsatul întunericului s-a aprins şi focul viu. În ciuda ploii care s-a năpustit asupra locului, o parte din spectatori au stat până la final şi s-au bucurat până în ultima clipă de spectacolul inedit. A fost pus în scenă de către un grup din Călineşti un obicei străvechi din Maramureş, carâmbditul. Publicul care a înfruntat stropii reci de ploaie, a savurat acest obicei inedit al locului.
Seara a fost încununată cu o învârtită printre stropii de ploaie. Maramureşenii prezenţi au arătat că ştiu să se distreze ca străbunii lor, fără să ţină cont de unele impedimente, cum ar fi ploaia.
Lasa un raspuns