Premierul Emil Boc a recomandat prudenţă şi echilibru pentru stabilitate economică!

La videoconferinţa premierului Emil Boc cu prefecţii şi şefii instituţiilor publice deconcentrate au fost prezentate aspecte referitoare la situaţia actuală a României; priorităţile guvernamentale şi rectificarea bugetară, respectiv priorităţile agendei cu teitoriul.
    Prim-Ministrul Emil Boc a precizat că este nevoie, în continuare, de maximă precauţie pentru a evita şi respinge politici populiste care ar dezechilibra bugetul de stat. Sunt ţări din Uniunea Europeană au depăşit nivelul datoriilor publice impus  de maximum 60% din PIB (Grecia, Italia, Irlanda, Portugalia, Belgia, Franţa, Marea Britanie). România are, la 6 luni din 2011, un nivel al datoriei de 31,4% din PIB. La inceputul lunii august, prima de risc a ţării noastre este cu 25% mai mică decât acum un an. Cu cât această primă de risc e mai mică, cu atât ţara prezintă mai multă încredere pentru investitori.
    Pieţele internaţionale confirmă o situaţie economică mai bună a României, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar şi faptul că ţara noastră a câştigat, în ultimul an, încredere. Statisticile confirmă o creştere, pe lunile mai şi iunie, în domeniul construcţiilor. În lunile mai-iulie-august ale acestui an au fost înregistrate peste 820.000 de contracte noi de muncă, din care 65,9% sunt pe perioadă nedeterminată, iar 34,1% pe perioadă determinată. Şomajul înregistrat în ţara noastră este cu 2 procente sub media Uniunii Europene. România are, în acest  an, un deficit de 4,4% din PIB (5,7 miliarde de euro), bani care sunt împrumutaţi pentru a acoperi datoriile statului. Deficitul bugetar e cu 37% mai mic decât în 2010, în primele 6 luni din 2011.Dacă nu începeam reformele în 2010, atunci deficitul Romaniei ar fi fost de 14%, iar ţara noastră intra în incapacitate de plată, a mai adăugat premierul.
       Reformele iniţiate de actuala guvernare au contribuit la o mai bună redistribuire a resurselor suplimentare, iar fondurile financiare au alocate pentru investiţii care creează locuri de muncă şi aduc creştere economică. Banii au fost repartizaţi la ministere (Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului) pentru finanţarea unor obiective: 130 km autostrăzi care vor fi daţi în exploatare până la sfârşitul anului; reabilitarea a 115 km de drumuri naţionale, investiţii pentru lucrări la Biblioteca Naţională. Sunt asigurate sumele necesare pentru plata subvenţiilor în agricultură, dar şi pentru absorbţia fondurilor europene pe măsurile 322 şi 125. Prin trezorerie sunt puşi la dispoziţie sume importante pentru continuarea şi derularea celorlalte proiecte europene. Sănătatea a beneficiat de 300 milioane de lei şi mai există în fondul de rezervă suma de 150 milioane de lei, care vor fi alocaţi, în conformitatea cu măsurile convenite cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Sunt resurse financiare disponibile pentru plata medicamentelor şi programelor naţionale de sănătate, a precizat şeful Guvernului.
      Priorităţi pentru prefecţi în perioada următoare:
      În anul 2012, România este obligată să aibă un deficit bugetar de 3% din PIB, convenit cu Uniunea Europeană. În acest context cheltuielile de personal reprezintă 7,2% din PIB, iar recuperarea salarială pentru angajaţi ar trebuie să înceapă, treptat, din ianuarie 2012, însă doar în condiţii de creştere economică de 3%; încadrarea în acest deficitul bugetar stabilit, ocuparea doar a unui loc în sistemul bugetar din cele şapte vacantate şi plata sumelor restante din sentinţele instanţelor de judecată rămase definitive şi irevocabile.
      Pentru perioada următoare prefecţii trebuie să aibă următoarele priorităţi: monitorizarea în teritoriu a investiţiilor guvenamentale, respectiv comunicarea întârzierilor acestora la Guvern; monitorizarea impelmentării fondurilor europene, având în vedere că se stă bine la elaborarea de proiecte şi depunerea acestora, însă mai puţin bine la rambursarea efectică a acestora; continuarea combaterii evaziunii fiscale (produse de contrabandă); combaterea muncii la negru (angajatorii trebuie să înţeleagă că această acţiune nu este una temporară, ci una permanentă); descentralizare, prin transferul către autorităţile publice locale a deciziilor de atribuţii şi de patrimoniu.