OBICEIURI STRĂVECHI: Tradiții și superstiții de sărbătoarea Sfântului Ilie

OBICEIURI STRĂVECHI: Tradiții și superstiții de sărbătoarea Sfântului Ilie

 Pe 20 iulie, în fiecare an, credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, prooroc din Vechiul Testament, considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor. În tradiţia populară, aceasta este o zi de care se leagă mai multe superstiții.

Sfântul Prooroc Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc. Astăzi zeci de credinciși au participat la slujbele oficiate cu acest prilej.
Sfântul Ilie este considerat aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului. În tradiția populară în ziua de 20 iulie se ține cont de câteva superstiții. Prorocul  Ilie este şi ocrotitorul recoltelor, de aceea, în această zi, ogoarele se stropesc cu agheasmă, pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul. Una dintre superstiţiile legate de Sfântul Ilie este aceea că dacă tună şi fulgeră oamenii trebuie să îşi facă semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sfântului Ilie să lovească orice pentru a doborî demonii, mai puţin crucea. De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina. Tot în această zi, femeile mergeau la biserică şi dădeau pomană pentru morţi din roadele gospodăriei. 
În 20 iulie se sărbătorește şi ziua Aviaţiei Române.
 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.