NICOLESCU: Companiile românești de stat trebuie să negocieze cu rușii pentru a obține termeni contractuali mai buni pentru gazele de import

El a arătat că InterAgro, cel mai mare consumator de gaze din țară, deținut de omul de afaceri Ioan Niculae, a obținut discounturi foarte mari de la Gazprom, în condițiile în care reprezentanții companiei s-au dus, au negociat și s-au zbătut pentru acest lucru.

Nicolescu susține că și companiile din subordinea Departamentului pentru Energiei trebuie să se lupte pentru termeni contractuali mai buni, așa cum au obținut și alte companii din mai multe țări europene.

Electrocentrale București, furnizorul de căldură și apă caldă din București, plătește cel mai mare preț pentru gazul rusesc, din acest motiv ministrul delegat pentru Energie a propus schimbarea din funcție a directorului general.

Ministrul delegat pentru Energie a mai vorbit în interviu despre modul cum se formează prețul de import al gazelor rusești și a menționat că Departamentul pentru Energie va analiza un nou sistem de promovare a energiei regenerabile, care ar putea deveni o alternativă la certificatele verzi.

Răzvan Nicolescu: Guvernul a adoptat o măsură privind ajustarea țintei pentru regenerabile în acest an de la 15% la 11,1% cât a fost ținta în 2013. Deci nu mai creștem la 15%, ci rămânem la 11,1%. Conform calculelor noastre, acest fapt va avea un impact de scădere cu 10-15% a componentei de energie regenerabilă din factură. Vorbesc nu de totalul facturii, ci numai de componenta de regenerabile.

Răzvan Nicolescu: Variază în funcție de prețul certificatelor verzi. În momentul de față este undeva la 40-42 lei pe MWh și ar fi urmat să crească, dacă nu am fi adoptat această măsură, la 64 de lei pe MWh. Prin această măsură, din calculele noastre, vom ajunge cu 10-15% sub acest nivel de aproximativ 40 de lei pe MWh. Aceasta deoarece, foarte probabil, prețul certificatului verde se va tranzacționa foarte aproape de valoarea minimă.

AGERPRES: Ce spune industria regenerabilelor de această măsură? 

Răzvan Nicolescu: Vom crea în zilele următoare un grup de lucru, format din Departamentul pentru Energie, ANRE, Consiliul Concurenței, reprezentanți ai consumatorilor, ai producătorilor și ai industriei de regenerabile, ca să analizăm toate aspectele legate de sistemul actual de promovare, dacă nu cumva sunt lucruri care sunt neclare, dacă nu cumva sunt lucruri conflictuale în actualul sistem, care a fost revizuit de mai multe ori. Acest grup de lucru urmează să analizeze și un sistem alternativ de promovare, care se numește ‘contracte pentru diferență’, care a fost propus spre aprobare de Marea Britanie și care acum se află în evaluarea Comisiei Europene. Acest sistem de promovare vizează nu numai industria regenerabilelor, ci și tot ceea ce înseamnă tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. Adică vizează energia regenerabilă și energia nucleară. Dar, repet, este o perioadă de analiză și vom vedea împreună, în cadrul acestui grup de lucru, dacă acest sistem poate să aducă beneficii importante pentru sistemul energetic din România și vom stabili împreună dacă actualilor investitori li se poate oferi opțiunea să renunțe la schema de sprijin din prezent și să opteze pentru sistemul nou.

Răzvan Nicolescu: Este un mecanism care oferă o mai mare predictibilitate la capitolul venituri. Dacă veniturile depășesc pragul agreat, beneficiarii, adică producătorii de energie din tehnologii cu emisii reduse, dau banii înapoi. Dacă sunt sub pragul agreat, ei primesc sprijin pentru a se ajunge la nivelul de venituri agreat. E o idee pe care o vom analiza, un sistem alternativ.

AGERPRES: Acest sistem poate fi implementat doar dacă cei de la Comisia Europeană își dau acceptul la nivelul Europei? 

Răzvan Nicolescu: Da. Și este o propunere făcută de britanici, care urmează să primească un răspuns în următoarele luni.

De asemenea, Guvernul a mai adoptat miercuri, la propunerea Ministerului Finanțelor, modificarea ordonanței privind suprataxarea veniturilor producătorilor de gaze naturale și s-a eliminat, prin noua formă propusă, orice fel de interferență a pieței reglementate în piața concurențială. Deci piața concurențială va funcționa și va fi suprataxată în funcție de contractele comerciale încheiate între operatori și producători, fără niciun fel de legătură cu piața reglementată. Piața concurențială este o piață separată, o piață distinctă, în care contractele se încheie prin negociere și, dacă aceste contracte vor fi mai mari decât prețul din acest moment, va fi taxat prețul din contract minus prețul de referință de la începutul liberalizării. Dacă respectivele contracte vor fi la prețul din acest moment, va fi taxat prețul din acest moment minus prețul inițial de referință. Dacă aceste contracte despre care vorbim vor fi mai mici decât prețul din acest moment, va fi taxat prețul din acest moment minus prețul de referință. Deci statul își ia și o măsură de protecție, ca să preîntâmpine orice fel de tranzacții intragrup și să-și securizeze veniturile. Este o măsură corectă, cerută de mari consumatori, care separă și elimină orice fel de ingerință a pieței reglementate în piața concurențială.

Răzvan Nicolescu: Pentru consumatorul casnic, impactul este diminuarea componentei de certificate verzi în factură cu 10-15%, dar prețurile și tarifele sunt în responsabilitatea ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei — n.r.) și pentru detalii suplimentare despre acest subiect, este bine să vă adresați dumnealor.

Răzvan Nicolescu: Sunt în momentul de față trei producători: unul are cam 2% din piață și ceilalți doi care sunt mari: Romgaz și Petrom. Plus sursele din import, plus furnizorii. De fiecare dată când vorbim de piață, trebuie să ne gândim în primul rând la furnizare. Ceea ce vom propune și vom susține zilele următoare este introducerea unor obligativități pentru producători de a tranzacționa transparent, centralizat și nediscriminatoriu, pe o platformă din România.

Vom face această propunere și va fi la latitudinea și în responsabilitatea ANRE să stabilească în ce proporție vor fi obligați producătorii. De multe ori, consumatorii nu cumpără direct de la producători, ci de la furnizori, deci când vorbim de funcționarea pieței, trebuie să avem în vedere câți furnizori sunt și care sunt cotele lor de piață. Pentru că, de exemplu, în Polonia, există un singur producător, care este și importator. Dar furnizori sunt mai mulți. Iar acel producător, care este și importator, este obligat să tranzacționeze pe bursă o cantitate de gaze.

Răzvan Nicolescu: Se pot înscrie furnizorii, se pot înscrie consumatorii și ar fi bine să cumpere direct consumatorii. Ceea ce îmi doresc este să promovăm cât se poate de mult această măsură, pentru ca toți consumatorii să știe de ea, să se înregistreze pe platforma de tranzacționare și să cunoască mecanismele de tranzacționare. Deocamdată sunt foarte puțini consumatori înregistrați.

Răzvan Nicolescu: Avem în acest moment mai multe situații. Producătorii sunt obligați să furnizeze pe piața reglementată, care acoperă aproximativ 45% din total consum, și mai avem aproximativ 55% piața competitivă, eligibilă. Această piață eligibilă este aprovizionată prin contracte bilaterale, cu producători, sau furnizori, sau furnizori care au și capacitate de producție, sau sunt aprovizionați din import, sau vor avea posibilitatea să cumpere de pe această platformă de tranzacționare. Deci unii dintre consumatori își pot negocia direct contractele cu Romgaz, cu Petrom sau cu Amromco.

Ce trebuie avut în vedere este că, în momentul de față, România nu are nicio posibilitate tehnică de export, deci producătorii trebuie să vândă pe piața românească. În al doilea rând, unii dintre producători produc gaz asociat, în același timp cu țițeiul, vorbim aici de Petrom, deci nu este o opțiune pentru ei să reducă producția. Obiectivul lor este menținerea și chiar creșterea producției. În al treilea rând, vorbim de un consum care are un trend de scădere.

Deci avem scădere de consum, intenția producătorilor de a crește producția și imposibilitate tehnică de export, așa că un moment mai bun de a încuraja forțele pieței să lucreze și să se așeze la masa de negocieri și să seteze contractele în funcție de cerere și ofertă nu cred că putem avea. Consumatorii au în acest moment o putere mare de negociere.

Răzvan Nicolescu: Aici va fi o discuție în contextul revizuirii strategiei energetice. Deja am început procesul și ne-am asumat un termen de șase luni pentru finalizarea lui. Pe de o parte, unele analize arată că vom avea mai mult gaz decât consum începând cu anul 2019. Pe de altă parte, mă uitam zilele trecute pe date ale Agenției Internaționale pentru Energie, unde apărem cu 21.000 de MW putere instalată în domeniul energiei electrice, când consumul nostru este undeva la 8.000-9.000 de MW în zile bune. În plus, ne propunem, în același timp, noi proiecte ambițioase, vedeți unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarnița.

Deci, în contextul strategiei energetice, trebuie să ne definim foarte, foarte clar prioritățile. Dacă mergem pe energie electrică, atunci trebuie să sprijinim oamenii să-și schimbe centralele de apartament pe gaze cu unele pe energie electrică. Dacă mergem pe gaz, trebuie să facem invers, să-i sprijinim să-și instaleze centrale pe gaz. Din acest motiv este nevoie de revizuirea strategiei. Avem nevoie de coerență, să știm exact ce vrem.

Răzvan Nicolescu: Depinde. Eu voi încuraja ANRE să discute și să clarifice aspectele legate de reglementare. Mă aștept ca aceste discuții să ia un timp bun. De exemplu, pe interconectorul cu Ungaria, încurajez ANRE să discute cu omologii din Ungaria despre o modalitate de tarifare unică pe transport, despre o modalitate unică de alocare de capacitate de transport. Acum avem modalități diferite de alocare de capacitate, așa că trebuie să avem o mai mare armonizare, lucru care va lua timp.

Răzvan Nicolescu: Nu știu, vedem la momentul respectiv. Depinde ce nivel de producție ai. Dacă exporți din 2019, când ai producție mai mare decât consum, sunt mai multe avantaje. Este de văzut impactul pe balanța comercială, dar nu am făcut o astfel de analiză pentru că nu întrevăd posibilitatea unor exporturi tehnice în lunile sau în perioada următoare, chiar în condițiile în care nu va exista niciun fel de restricție în legislație. Dar tehnic nu se poate și trebuie armonizate niște reguli între țări, ceea ce va dura.

Răzvan Nicolescu: Comisia Europeană încurajează realizarea de interconectări, dar în același timp Comisia Europeană încurajează armonizarea de legislație pe proiectele de interconectare.

Răzvan Nicolescu: Relația noastră cu Rusia vizează în principal achiziția de gaze de la ei, iar cantitatea de gaze cumpărate a tot scăzut.

Răzvan Nicolescu: Oricine își dorește un preț mai mic la gazul de import, așa cum ei, probabil, își doresc să rămână și să opereze pe piața noastră. Însă noi nu suntem așa de dependenți de importuri, cum sunt alte țări din jurul nostru. Astfel că, din toate analizele noastre, dacă va fi o problemă cu Ucraina din punctul de vedere al întreruperii de furnizare, România nu va fi afectată grav nici măcar pe termen foarte lung.

Răzvan Nicolescu: Ne-am putea acoperi într-o foarte mare măsură consumul din ce producem, avem cantități importante stocate, avem posibilitatea de a importa din Ungaria prin conducta Arad-Szeged, avem posibilitatea de a transfera unele centrale de pe gaz pe păcură, avem posibilitatea legală de a întrerupe în caz de nevoie centrala Petrom de la Brazi și centrala Romgaz de la Iernut. E de nedorit o criză, dar nu-mi fac probleme din punctul de vedere al securității aprovizionării pentru consumatori.

Răzvan Nicolescu: Aici este vorba despre operatorii economici, care pot să importe, e decizia lor, dacă se înțeleg, dacă prețurile sunt bune, poate obțin discounturi foarte mari, pentru că și prețul gazelor din Rusia diferă foarte mult. Elcen plătește cel mai mult. Din această cauză, am luat decizia de a propune schimbarea directorului general. Între Elcen și InterAgro sunt diferențe mari de preț de achiziție. Dar InterAgro s-a dus și a negociat, s-au zbătut oamenii…

Răzvan Nicolescu: Tocmai din acest motiv am propus schimbarea directorului general.

Răzvan Nicolescu: Asta trebuie întrebați cei de la InterAgro, că ei știu cum au obținut. Dar mi-aș dori de la toate entitățile, în special de la cele de stat și în special cele care sunt în administrarea Departamentului pentru Energie, să se lupte pentru termeni mai buni contractuali, cum s-a întâmplat în toată Europa. Unii dintre ei, operatori de stat sau privați, au reușit, și în Germania, în Austria, și în Polonia, și InterAgro în România, să obțină termeni contractuali mai buni.

Răzvan Nicolescu: InterAgro a putut. E vorba în special de a obține termeni contractuali mai buni. Nu e vorba neapărat de a negocia direct, ci de a te zbate să obții termeni contractuali mai buni.

Răzvan Nicolescu: Poate să nu însemne neapărat un preț mai bun.

Răzvan Nicolescu: Să-ți diversifici sursele, să-ți crești capacitatea de stocare și extracție din depozite, să ai mai mult gaz, mai multe opțiuni de cumpărare, e vorba de funcționarea mai bună a forțelor pieței.

Răzvan Nicolescu: Este un calcul mult mai complicat, care vizează suportabilitatea clientului din țara respectivă. Ori noi avem un sistem în care se amestecă gaz pe care-l producem la noi, foarte ieftin, cu gaz din import, așa că suportabilitatea pentru gazul de import este mare. Dacă amesteci foarte ieftin cu foarte scump, îți dă cel mai ieftin din UE.

Răzvan Nicolescu: Și din acest motiv.

Răzvan Nicolescu: Cred că inițiatorul acestui demers, domnul ministru Niță, vă poate explica mai bine această inițiativă de trecere a administrării companiilor de la Departamentul pentru Energie la Ministerul Economiei.

Răzvan Nicolescu: Instituțional, o să am un cuvânt de spus dacă acest proiect va veni la avizare la Departamentul pentru Energie. Deocamdată, vineri m-am întâlnit cu directorii generali ai tuturor companiilor din subordinea departamentului. Administrarea companiilor este în momentul de față responsabilitatea Departamentului pentru Energie și încerc să contribui la acest proces cât se poate de bine.

Răzvan Nicolescu: O să văd ce decid la momentul respectiv. De regulă, nu cred că este bine, în spiritul principiilor de bună guvernanță, să existe organizări instituționale în funcție de persoane sau conjuncturi de moment. Ideea de a avea o entitate unică de privatizare la nivelul României, fără implicarea acestei structuri în administrarea efectivă a companiilor, este una interesantă, deoarece realitatea ultimilor ani ne-a arătat că, uneori, cei care administrează, de fapt, întârzie sau amână privatizările. Analiza este însă mai complexă.

Răzvan Nicolescu: S-a ajuns la prima insolvență din cauza proastei administrări din trecut. Apoi, societatea a reintrat în insolvență deoarece a pierdut niște procese.

Răzvan Nicolescu: Calitatea unui astfel de contract depinde de preț. Dacă este sub prețul pieței, atunci contractul nu este bun. Oricum, nu cred că suntem pregătiți în acest moment să eliminăm prevederile legislative care obligă tranzacționarea pe bursă, în sistem centralizat, transparent și nediscriminatoriu a cantităților de energie disponibile în sistemul energetic.

Răzvan Nicolescu: Da, Electrica va fi sigur listată în acest an. În ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia, există întârzieri în raport cu termenele agreate inițial. Hidroelectrica, din păcate, nu mai poate să facă acest pas, aflându-se în insolvență.

Răzvan Nicolescu: Nu știu, nu m-am gândit până acum la acest lucru.

AGERPRES/(AS — autor: Florentina Cioacă, editor: Mariana Nica)