MARAMUREȘ: Rânduielile bisericești din Săptămâna Patimilor

Începând de ieri, atât creştinii ortodocşi, cât şi cei greco-catolici au intrat în ultima săptămână din Postul Paştelui, cea căreia i se spune Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare. Această perioadă are scopul de a-i pregăti pe credincioşi pentru sărbătoarea Învierii Domnului, de aceea în aceste zile se oficiază mai multe slujbe cunoscute sub denumirea de denii, care au scop privegherea prelungită a zilei.
Fiecare dintre zilele acestei săptămâni are ceva semnificativ, deoarece Lunea mare aduce aminte de pilda smochinului neroditor, iar în ziua de marţi se amintește de pilda celor 10 fecioare care au ieşit în întâmpinarea mirelui.   
„Miercurea mare are semnificaţia faptului că atunci Iuda L-a trădat pe Iisus Hristos, Joia mare este ziua Cinei cele de Taină, când Mântuitorul Iisus Hristos a instituit Sfânta Taină a Euharistiei. Vineri este zi aliturgică, deci nu se face Sfânta Liturghie, se slujesc ceasurile împărăteşti, iar după masa se săvârşeşte slujba prohodului Domnului, deci suntem martori ai îngropării Domnului nostru Iisus Hristos. Apoi sâmbătă este o zi de aşteptare în taină a marii minuni a Învierii”, a spus preotul protopop Vasile Pop.
În această săptămână se pot observa unele schimbări şi în cadrul bisericilor, deoarece veşmintele preoţilor, dvera, dar şi acoperământul pe Sfânta Masă sunt înlocuite cu unele de culoare închisă, acestea fiind folosite luni, marţi şi miercuri la Liturghia darurilor mai înainte sfinţite, dar şi joi şi sâmbătă, la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. La Liturghia din Joia mare se vor scoate două agneţe, unul fiind păstrat pentru tot restul anului pentru a folosi la împărtăşirea bolnavilor.