MARAMUREȘ: Intenţia construirii microhidrocentralelor pe râurile Mara şi Cosău atrage după sine numeroase semne de întrebare din partea comunității din zonă

Intenţia construirii microhidrocentralelor pe râurile Mara şi Cosău atrage după sine numeroase semne de întrebare pe care comunitatea din zonă şi le pune. Dacă până în prezent problema cea mai mare a localnicilor a fost riscul de a rămâne fără apă la robinet, în prezent nedumeririle merg mai departe, iar oamenii încep să se întrebe cum vor fi afectate flora şi fauna.
Ce impact ar putea avea asupra mediului construirea celor şase microhidrocentrale se întreabă toţi locuitorii așezărilor de pe râurile Mara şi Cosău, dar şi autorităţile, care susţin că nu au fost informate suficient despre riscurile la care comunitatea se expune. Cele mai mari probleme par a fi în comuna Ocna Şugatag, zonă care face parte din aria Sit Natura 2000. Specialiştii spun că există un mare risc deoarece este vorba despre o zonă protejată. În cadrul emisiunii Sighetul de Azi, realizată de Gheorghe Paul Szaniszlo, Daniel Sanislai, specialist în domeniu, a explicat impactul asupra ecosistemului.
„Această problemă ar trebui să fie discutată deoarece datorită debitului necesar unei asemenea construcţii s-ar putea denatura ecosistemul, adică flora şi fauna. În primul rând ar fi vorba despre un impact fonic. Zgomotul produs de acel sistem  poate să afecteze fauna din zona respectivă. Un alt impact care s-ar putea produce este cel legat de albia râului, prin debitul mic ce asigură acea microhidrocentrală”, a precizat Daniel Sanislai, doctorand hidrolog pe riscuri şi catastrofe.
Un alt aspect care intră în atenţia specialiştilor este şi în ceea ce priveşte flora. Ar putea de asemenea să dispară peştii din acel areal. Cele mai afectate în urma acestor mecanisme de captare a apei vor fi debitul şi eroziunea patului albiei. Toate aceste urmări se vor semnala în timp. Pagubele nu vor întârzia să apară, astfel că riscul va fi extrem de ridicat. Nu de aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş.
„Impactul asupra florei şi faunei a fost tratat în memoriul tehnic, făcut în conformitate cu prevederile 135 şi a fost discutat în şedinţa CAT, iar ulterior rediscutat într-o altă şedinţă a Consiliului de Administraţie Tehnică, deoarece am avut o sesizare din partea unui ONG. Şi după cea de-a doua şedinţă s-a ajuns la concluzia că nu este necesară evaluarea adecvată”, a declarat Gabriel Tămâian, reprezentant Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş.
Singura speranţă pe care o mai au autorităţile locale este că aceste microhidrocentrale nu vor fi construite foarte curând, întrucât unele dintre ele deţin autorizaţie de construire încă din anul 2007, perioadă în care nu au fost demarate încă niciun fel de lucrări.