Ne place să ne mândrim în Europa și în lume cu bisericile maramureșene de lemn incluse în patrimoniul UNESCO, să le definim drept un element de identitate, dar uităm să le protejăm și să contribuim la starea de conservare a acestora. O analiză a acestor biserici și a modalităţii de punere în valoare a celor opt biserici de lemn din Maramureş incluse în lista patrimoniului mondial a Direcției pentru Cultură Maramureș nu arată prea bine. Majoritatea construcțiilor sunt deterioare și nu au paratrăsnete. Sunt lucrări costisitoare pentru care se găsesc greu bani.
Nevoia unui sistem de paratrasnet la bisericile de lemn UNESCO din județul Maramureș este una stringentă. Sunt obiective apreciate de turiști, dar care pot fi puse în pericol la fiecare furtună.
”Cea mai mare și cea mai importantă, aș spune eu, sistemul de paratrăsnet, care este și foarte costisitor. Avem o evaluare de aproximativ 90.000 de lei pe obiectiv, o sumă imensă pentru proprietarii unui astfel de monument și, din păcate, în lipsa unui sistem de paratrăsnet, există riscuri foarte mari, așa cum am văzut, din ce în ce mai puternice ne sunt furtunile în zonă și s-ar putea să avem probleme foarte mari pe viitor”, a subliniat directorul executiv al Direcției pentru Cultură Maraureș, Aura Pintea.
Oficialii Direcției pentru Cultură semnalează faptul că există probleme și la construcția efectivă a bisericilor de lemn.
”Sunt deteriorări, atât la nivelul soclurilor, al bârnelor din care sunt construite aceste biserici. Sunt foarte vechi, unele dintre ele au fost restaurate în timp. Învelitorile, într-o perioadă de circa 20 de ani acestea trebuie înlocuite, pentru că intemperiile, natura, tot felul de alte atacuri biologice, să nu mai vorbim de ciocănitori ș.a.m.d. atacă acest material perisabil până la urmă, care este lemnul”, a mai susținut Aura Pintea.
O problemă majoră este la biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Șurdești. Este necesară demararea unor lucrări de restaurare a picturii, afectată de infiltrarea apelor pluviale înaintea lucrărilor de restaurare de arhitectură.
”Acolo avem o problemă destul de mare. Nu numai că este acoperișul (învelitoarea) și probabil și parte din sistemul de susținere afectat, dar efectiv plouă în biserică. Am raportat acest lucru, dar, din păcate, finanțările întârzie să apară”, a mai spus directorul executiv al Direcției pentru Cultură.
În afara pericolului producerii de incendii, un alt factor generator de efecte negative este constituit de nerespectarea regimului zonelor de protecție ale bisericilor de lemn. În unele cazuri – Poienile Izei, Ieud sau Desești – se constată ridicarea unor clădiri noi (sau pod din beton armat la Desești ) cu gabarit și regim de înălțime, materiale de finisaj și colorit al fațadelor aflate într-un contrast supărător cu specificul tradițional al zonei, au mai remarcat reprezentanții Direcției pentru Cultură Maramureș.
Lasa un raspuns