Din 2016, în legislația românească a apărut un nou sistem de impozitare pentru locuințe, astfel că impozitul anual datorat de proprietarii de imobile se calculează acum în funcție de destinația construcției (pentru locuit, pentru activități economice sau o combinație între acestea), și nu în funcție de calitatea pe care o are proprietarul, respectiv persoană fizică ori firmă. Chiar dacă anul acesta nu mai aduce aceleași obligații declarative de anul trecut, există unele prevederi diferite față de 2016, printre care și momentul până la care trebuie achitată prima tranșă din impozitul anual datorat pentru fiecare clădire în parte.
O nouă metodă de stabilire a impozitului pe clădiri a fost introdusă în legislația românească la început de 2016, prin prevederile introduse în Codul fiscal. Totuși, reglementările din acel moment nu au fost suficiente pentru a crea un cadru legal stabil, astfel că în anul trecut au fost consemnate numeroase modificări în această zonă a fiscalității.
Principalul aspect de care trebuie ținut cont este că impozitul pe clădiri se calculează acum în funcție de destinația clădirii, și nu de calitatea persoanei ce deține respectivul imobil (persoană fizică sau firmă). Astfel, putem vorbi despre clădiri rezidențiale, folosite strict în scop de locuit, sau clădiri nerezidențiale, folosite în scop economic, ca de exemplu sediile firmelor sau persoanelor fizice autorizate, spațiile comerciale, cabinetele individuale etc. Există și o a treia situație, în care un apartament, spre exemplu, servește atât ca locuință socială, cât și ca sediu social, caz în care avem de-a face cu o clădire cu destinație mixtă.
Cum se impozitează clădirile folosite exclusiv pentru locuit
Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.
Valoarea impozabilă a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp din tabelul prevăzut de Codul fiscal. De asemenea, valoarea impozabilă se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea cu un coeficient de corecţie.
Important! Proprietarii clădirilor rezidenţiale nu au trebuit să depună nici în 2016, nici anul acesta, vreo declaraţie de impunere la direcţiile de specialitate ale primăriilor. Astfel, acestora le revine doar obligația achitării, la termenele prevăzute de lege, a impozitului aferent imobilului respectiv. Desigur, contribuabilii trebuie să anunțe direcțiile de specialitate dacă, spre exemplu, apartamentul în care locuiesc a devenit între timp și sediul social al unei societăți.
Lasa un raspuns