ÎCCJ: Sentința în dosarul ‘Referendumul’ se va da pe 22 aprilie

ÎCCJ: Sentința în dosarul ‘Referendumul’ se va da pe 22 aprilie

 Înalta Curte de Casație și Justiție a terminat de judecat vineri dosarul "Referendumul" în care este inculpat și președintele PSD, Liviu Dragnea, urmând ca sentința definitivă să fie dată pe 22 aprilie.

"Vă rog să nu luați în seamă caracterizarea care mi-a fost făcută de către DNA. Nu asta e atitudinea mea față de oameni. Mărturie stă cariera mea. În ceea ce privește îndemnul oamenilor de a venit la vot, aceasta este o obligație legală a partidelor și este important pentru democrație. Peste tot în lume, partidele îndeamnă lumea să vină la vot. Nu cred că astfel de fapte pot fi condamnate. Cât despre foloasele necuvenite, la referendum a fost o confruntare dură între președinte și popor. Oamenii au mers să hotărască dacă președintele rămâne sau nu în funcție. Nu am încălcat nicio prevedere legală. Nici măcar nu am avut intenția și nici nu am îndemnat pe alții. Vă solicit achitarea", a spus Liviu Dragnea, în fața instanței.
Și la ieșirea din sediul instanței supreme, Liviu Dragnea s-a arătat nemulțumit de caracterizarea pe care i-a făcut-o procurorul în sala de judecată.
"M-a deranjat, pentru că 20 de ani din viața mea în serviciul public mă împinge să nu fiu de acord cu o asemenea caracterizare. Nu sunt de acord cu ce au spus procurorii. Prin toată munca mea, am arătat că țin la oameni. Prezentarea la vot este un principiu profund al democrației. Neprezentarea la vot cerută imperativ de Traian Băsescu și PDL la vremea respectivă este infracțiune, însă ei nu au fost anchetați", a declarat Liviu Dragnea.
Întrebat dacă ia în calcul să își dea demisia dacă va fi condamnat, Dragnea a spus că va vorbi despre asta după pronunțarea sentinței.
"Ce vă pot spune este că PSD este un partid care merge înainte. Le spun tuturor colegilor mei să nu întrerupă activitățile de pregătire a campaniei electorale și să nu se lase intimidați", a menționat Liviu Dragnea.
Procesul a durat aproape șase ore, timp în care procurorul de ședință și avocații au ținut pledoariile finale.
Astfel, reprezentantul DNA a cerut ca Dragnea să fie condamnat la închisoare cu executare, arătând că limitele pedepsei infracțiunii care ar fi fost săvârșite de liderul PSD se încadrează între 3 și 5 ani.
Procurorul a susținut că Liviu Dragnea a avut o conduită "ilicită" și s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziție pentru a-i determina pe reprezentanții partidului din teritoriu să scoată "nelegal" oamenii la vot.
"Faptele și conduita ilicită sunt demonstrate de transmiterea adresei în teritoriu prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite și acces la evenimente în schimbul prezenței la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Deplasarea la locuința unei persoane care nu a votat reprezintă o formă de presiune. De asemenea, s-au folosit informații adunate în alt scop decât procesul de vot și aici ne referim la date cu caracter personal. Dragnea și-a folosit influența pentru a determina activiștii de partid să facă ceva ilegal și presiuni asupra alegătorilor. Neprezența la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetățenilor", a spus procurorul, în sala de judecată.
De asemenea, procurorul a cerut schimbarea încadrării faptelor pe noile coduri penale și condamnarea la pedepse cu executare a celor 45 de inculpați, care au fost achitați la instanța de fond.
De cealaltă parte, avocatul Marian Nazat, cel care îl apără pe liderul PSD, a declarat că la dosar nu există probe pentru condamnarea lui Dragnea și a cerut judecătorilor să îl achite pe acesta. 
"Procurorii susțin că Liviu Dragnea a făcut acțiuni comisive. Prima acțiune este prezentă și în actul de sesizare și viza trimiterea acelei adrese în teritoriu. Acuzarea ar fi trebuit să prezinte probe care să demonstreze că Dragnea cunoștea despre trimiterea acelei adrese. El nici nu a fost atunci la sediul de campanie. A doua acțiune comisivă ar consta în solicitarea făcută reprezentanților PSD din teritoriu pentru a prelucra datele de identificare a persoanelor cu drept de vot. Este pentru prima oară când este adusă la cunoștința inculpatului o asemenea acuzație, deoarece instanța de fond menționează că această susținere nu a făcut obiectul actului de acuzare. Un proces echitabil presupune ca inculpatului să i se aducă la cunoștință toate acuzațiile. Liviu Dragnea nu a cunoscut conținutul mesajelor trimise în teritoriu. Acest lucru a fost mărturisit și de către doi martori care s-au ocupat de campanie", a spus Nazat.
Avocatul a explicat că la dosar nu există nicio declarație dată de vreo persoană care să arate că asupra ei au fost exercitate presiuni să meargă la vot în ziua referendumului.
"Instanța de fond omite o serie de declarații din dosar, care prezintă modul în care, în ziua votului, militanții PSD mergeau în teritoriu pentru a impulsiona oamenii să meargă la vot. Această practică e cunoscută tuturor campaniilor electorale. Reprezentanții PSD știau oricum ce să facă, fiind împărțiți pe cartiere, pe străzi. Deci nu ar fi fost nevoie de aceste SMS-uri. Cât despre folosul necuvenit, cred că este o cutie a Pandorei. Prin folos necuvenit se înțelege și un capital electoral. Singurul care ar fi putut beneficia de folos necuvenit era președinte țării de atunci. Partidele politice nefiind angrenate în referendum, e greu de acceptat ideea că Liviu Dragnea putea să obțină ceva pentru sine. (…) Faptul că a oferit spectacole cu clovni, baloane și zâne, așa cum spune DNA, nu cred că este un motiv ca un om să stea în închisoare", a încheiat Marian Nazat.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnați, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.