Evaluarea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei, realizată în anul 2011 de Institutul Naţional de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, a scos la iveală faptul că populaţia României are o alimentaţie preponderent nesănătoasă. Conform specialiştilor institutului, alimentaţia românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi şi proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale şi cele vegetale, un aport insuficient de carbohidraţi şi de fibre alimentare (1/3 din necesar) şi un aport insuficient de calciu, magneziu şi seleniu. Totodată, dieta românilor conţine un consum dublu de sare faţă de valorile recomandate.
Cele mai des consumate alimente în România sunt carnea şi preparatele de carne, ouăle şi produsele din lapte, pâinea şi zahărul, iar la polul opus se numără: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale. 60% dintre subiecţii eşantionului investigat (62,4% dintre bărbaţi şi 57% dintre femei) au fost supraponderali şi obezi, având la bază o alimentaţie excesivă, nu hipercalorică ci predominant axată pe produse animaliere, bogate în grăsimi, la care s-a asociat o lipsă a activităţii fizice. Măsurarea tensiunii arteriale a pus în evidenţă un procent crescut de hipertensivi (17,8 %).
Consumul crescut zilnic de grăsimi şi proteine animale din raţie alimentară a avut efecte asupra valorilor parametrilor biochimici ai subiecţilor, parametrii metabolismului lipidic fiind la 25% dintre subiecţi peste limitele normale. Trigliceridele la 29,3%, colesterolul la 20,2% şi lipide totale la 17,5% dintre subiecţi s-au situat peste valorile considerate normale.
Potrivit celor mai recente date emise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), principalele cauze de mortalitate în lume sunt legate de alimentaţia nesănătoasă: 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentaţie incorectă şi dezechilibrată.
Ministerul Sănătăţii a venit în întâmpinarea celor care doresc să se hrănească sănătos, publicând pe propria pagină de internet ‘Ghidul pentru alimentaţia sănătoasă’, realizat de Societatea de Nutriţie din România. Acesta cuprinde o aşa-numită ‘piramidă alimentară’, adică o exprimare grafică a standardelor nutriţionale, a cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea de sănătate şi pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentaţie. Se recomandă obţinerea majorităţii energiei din carbohidraţi, limitând în acelaşi timp aportul de grăsimi.
În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe: 1. Pâine, cereale, orez şi paste (6-11 porţii pe zi); 2. Legume şi vegetale (3-5 porţii pe zi); 3. Fructe (2-4 porţii pe zi); 4. Lapte şi derivate (2-3 porţii pe zi); 5. Carne, peşte, ouă (2-3 porţii pe zi).
***
Adunarea Generală ONU a decis, în 1980, marcarea Zilei mondiale a alimentaţiei, considerând că ‘alimentaţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii şi prosperităţii fiinţei umane’.
Astfel, în fiecare an, la 16 octombrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) sărbătoreşte Ziua mondială a alimentaţiei, aceasta fiind ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec, în Canada. Tema ediţiei de acest an a Zilei mondiale a alimentaţiei este axată pe ‘implementarea sistemelor durabile în sectorul alimentar pentru asigurarea securităţii alimentelor şi a nutriţiei’. Cu prilejul acestei zile, sunt organizate conferinţe, seminarii, mese rotunde, pentru a intensifica eforturile de protejare a mediul înconjurător, îmbunătăţirea educaţiei, precum şi iniţierea de politici guvernamentale adecvate, care să contribuie în mod eficient la asigurarea securităţii produselor alimentare. Ea face un apel umanităţii pentru a deveni mai conştientă de factori care reduc siguranţa produselor alimentare, cauzând foamete sau subnutriţie la nivel mondial. Printre aceşti factori se numără şi schimbările climatice şi reducerea rezervelor de biocombustibili.
Lasa un raspuns