Capra, plugușorul, ursul și sorcova sunt doar câteva dintre obiceiurile de Anul Nou. Mergând din casă în casă, urătorii transmit mesaje de sănătate și bunăstare, după datina străbună.
Sorcova, pluguşorul, capra sau umblatul cu ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi. Umblatul cu capraţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.
Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renașterii divinităţii.
Umblatul cu ursul este întâlnit doar în Moldova de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie, primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.
În prima zi a noului an, se merge cu pluguşorul şi cu sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.
De asemenea, o dată cu intrarea în noul an, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens sorcova este cel mai cunoscut obicei.
Lasa un raspuns