Proiectul de buget pe 2017, publicat luni de Ministerul de Finanţe, estimează venituri bugetare de 254,7 miliarde de lei şi cheltuieli de 278,8 miliarde de lei. Deficitul prognozat este de 2,96% din PIB, iar inflaţia la 1,4%. Bugete suplimentate au în acest an ministerele Educaţiei Naţionale, al Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Culturii şi Identităţii Naţionale pentru a se acoperi majorările de salarii. De asemenea, în 2017, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.Totodată, bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene şi pentru capitalizarea Poştei Române cu 170 de milioane de lei. Creşteri de bugete au Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar şi Casa de Pensii pentru care e prevăzutun buget mai mare cu 8% ca urmare a creşterii punctului de pensie, a pensiei minime şi a scutirii de impozit şi de la plata contribuţiilor la sănătate.
Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şi pe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.
Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.
Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.
– Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public.
– De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.
– Tot atunci,creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.
– Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.
– De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.
– Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.
– Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.
– Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.
– La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.
– Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.
– Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit.
– Începând cu 1 februarie 2017, pentru susţinerea mediului de afaceri prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.
– A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Măsură vizează stimularea creării de noi locuri de muncă şi aşezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi.
– Reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe.
– Continuă, astfel, procesul de simplificare a fiscalităţii şi de debirocratizare început în ultimii ani, precum şi alte măsuri fiscale care susţin mediul de afaceri, sectorul IMM – contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
– Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii va beneficia de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile.
Ce portofolii primesc în 2017 mai mulţi bani
Concret, anul acesta Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va primi 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.
De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va atinge 1,03 miliarde de lei.
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) are prevăzut anul acesta un buget de 610,275 milioane de lei, în creştere cu aproape 22 de ori faţă de anul anterior. Cea mai mare sumă va fi alocată pentru proiectele din fonduri europene şi cheltuieli de capital, 170 de milioane de lei fiind prevăzuţi pentru capitalizarea Poştei Române.
Şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale va avea un buget cu 2,5% mai mare decât în 2016, acesta urmând să atingă 36,71 miliarde lei. Creşteri ale bugetelor au fost prevăzute şi pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar şi pentru Casa de Pensii (buget mai mare cu 8%) pentru a se acoperi creşterea punctului de pensie, a pensiei minime şi a scutirii de impozit şi de la plata contribuţiilor la sănătate.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat are o alocare de la bugetul de stat, pentru 2017, de 778,259 milioane de lei, din care 777,517 milioane de lei sunt pentru cheltuieli curente.
În 2017, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB, comparativ cu 1,7% din PIB în 2016.
Bugete suplimentate vor avea în acest an şi ministerele Educaţiei Naţionale şi cel al Culturii şi Identităţii Naţionale pentru a se acoperi majorările de salarii.
În schimb, Ministerul Energiei va primi în acest an de la bugetul de stat o sumă de 205,8 milioane de lei, cu 53% mai mică decât execuţia preliminată a anului trecut.
În 2017, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.
Majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creşterea bugetelor Ministerelor Educaţiei Naţionale, al Muncii şi Justiţiei Sociale, al Culturii şi Identităţii Naţionale, dar şi în cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creşterii punctului de pensie, a pensiei minime şi a scutirii de impozit şi de la plata contribuţiilor la sănătate.
Bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene şi pentru capitalizarea Poştei Române cu 170 de milioane de lei.
Un obiectiv este fundamentarea bugetului pe bază de programe care va permite stabilitatea şi predictibilitatea alocărilor bugetare. Va exista astfel o percepţie mai corectă, mai sistematică şi mai organizată asupra obiectivelor strategice şi a rezultatelor politicilor statului, o evaluare coerentă a felului în care s-au cheltuit banii publici în mod raţional şi transparent pentru politici publice în interesul societăţii.
Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 mld. de euro, iar pentru agricultură 1,18 mld. de euro pentru Programe Naţionale de Dezvoltare Rurală şi 1,8 mld. de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.
Lasa un raspuns