Primăria Municipiului Baia Mare a semnat vineri, 11 iulie, contractul privind execuția lucrărilor pentru proiectul „Regenerare urbană durabilă prin înființarea Pieței Universității în Municipiul Baia Mare”, proiect care a stârnit revolta mai multor băimăreni, spațiul verde va fi înlocuit în cea mai mare parte cu pavaj, iar copăceii vor fi inundați în beton.
Nimeni nu contestă revitalizarea zonei, cu toate că e oază verde, este prea puțin utilizată pentru a ne deconecta și răcori sub umbra copacilor, însă a transforma într-o zonă betonată, este inacceptabil pentru cei mai mulți.
Printre lucrările pe care le vizează acest proiect, se numără: amenajarea de spații pietonale, piste de biciclete și o „livadă urbană”; introducerea unor elemente de mobilier urban și structuri emblematice, precum o verandă urbană și un turn cu ceas; construirea unui amfiteatru, a unei fântâni de răcorire de tip fog, zone verzi cu bariere vegetale, precum și pavilioane pentru activități culturale și sociale, însă băimărenii își doresc mai degrabă transformarea zonei într-un parc. Pavilioane și amfiteatre în aer liber pentru activități culturale și sociale neutilizate sunt și pe malul Săsarului proaspăt amenajat, ori nu sunt date în folosință, ori nu există interes pentru ele, sau se așteaptă să fie transformate în spații comerciale.
”Ca locuitor al orașului, aș dori și eu să aflu ce fel de dezbatere publică a avut loc cu privire la acest proiect? Din ce văd, pare să fi fost realizat complet fără implicarea comunității. În caz contrar, aș vrea să știu ce motivează faptul că peste 90% din suprafața zonei este acoperită cu pavaj, inclusiv în locuri unde înainte exista un mic parc. Mai mult, se pavează până la marginea drumului, acolo unde nici măcar nu există trecere de pietoni. Dar de ce? Cine se va plimba pe marginea unui bulevard cu patru benzi, extrem de aglomerat, astfel încât să fie nevoie să betonăm acel parc și nici măcar să nu plantăm niște arbuști care să protejeze pietonii?
Nu am o problemă cu faptul că se reduc câteva benzi de circulație – din contră, consider că raționalizarea traficului este un lucru bun –, dar și aici am o întrebare: de ce este trecerea de pietoni acolo unde este reprezentată, și nu la intersecția cu strada Independenței, care duce spre bibliotecă, sau la intersecția cu Podul Unirii, astfel încât și mașinile din acea zonă să aibă o șansă reală de a ieși din intersecția cu patru benzi? Și, pe bună dreptate, ne putem întreba: este oare cu adevărat rezonabil ca dezvoltarea urbană să faciliteze și mai mult fluxul de trafic spre centrul orașului, în loc să îl limiteze și să încurajeze rutele ocolitoare? Dar despre asta poate altădată…
Pentru mine, acest plan pare creat exclusiv pentru a cumpăra o cantitate uriașă de pavaj de la un prieten de partid, fără nicio curiozitate legată de ce își dorește comunitatea. În anul 2025, când ne confruntăm tot mai des cu valuri de căldură și cu o accelerare a schimbărilor climatice, noi turnăm beton peste parcuri, într-un oraș în care deja avem prea mult beton.
Nici nu am menționat încă clădirile, deși e foarte probabil ca și ele să stea nefolosite pe sume mari de bani, exact cum s-a întâmplat cu cele 9 cutii negre ridicate pe bulevardul Independenței, în care nu funcționează absolut nimic!
Și totuși, s-ar fi putut face ceva bun aici! Zona nu este deloc bogată în parcuri, și tot aici începe unul dintre cele mai dens populate cartiere de blocuri din oraș – aici se află și CEL MAI MARE bloc din Baia Mare. Așadar, se putea amenaja cel mai mare parc din zonă. Nu spun că ar fi trebuit lăsat exact așa cum era, pentru că era clar nevoie de modernizare: în forma actuală e greu accesibil și subutilizat. Pistele de biciclete care traversează zona și câteva alei pavate le consider idei bune. Dar să pavezi TOT spațiul (MAI ALES parcul existent!), doar ca să-l umpli cu statui fantomă și clădiri lipsite de funcție, și să numești asta urbanism modernizat – asta este minciuna progresului și a greenwashing-ului. Deja văd cum se va invoca ideea: „Dar dacă calculezi la centimetru pătrat, o să fie mai mult spațiu verde după reabilitare…”, doar că așa nu funcționează un ecosistem verde sănătos. Nu e suficient să însămânțezi iarbă pe un pătrat, să plantezi câțiva copaci și să declari că ai făcut un parc funcțional și sănătos. Nu contează suprafața în centimetri pătrați, ci structura și complexitatea spațiului – iar din asta nu va rămâne aproape nimic.
Acest plan este revoltător! Toți băimărenii ar trebui să se ridice împotriva modului în care sunt cheltuiți banii noștri publici, fără ca nimeni să fie măcar consultat! Proiectul nu e publicat nicăieri online, doar cele 4 capturi de ecran care sunt distribuite peste tot. Niciun chestionar, niciun sondaj de opinie – doar ni se servește: „așa va arăta și gata.” Am auzit de mai multe ori, chiar din cercuri interne, că nici consilierii locali nu au niciun cuvânt de spus în astfel de proiecte – și că și ei doar sunt puși în fața faptului împlinit. Dacă acest lucru este adevărat, atunci vorbim de un deficit democratic grav – dacă toate aceste proiecte sunt decise exclusiv după bunul plac al primarului.
Sunt curios câți dintre consilierii locali au văzut acest plan, cât de implicați au fost în procesul de proiectare, ce observații au făcut și în ce măsură le-au fost luate în considerare?
Dacă există vreo cale civică prin care ne putem opune acestui proiect, și primesc sprijin cu privire la cum pot face asta, sunt foarte dispus să inițiez o petiție. Consider că acest proiect va produce un prejudiciu real băimărenilor – și pe deasupra unul costisitor, plătit parțial din banii noștri, și probabil chiar din împrumuturi, ceea ce înseamnă că ne vom îndatora pentru un lucru dăunător…” – scrie Várady Csongor pe rețeaua de socializare.
”Cred că o abordare mult mai înțeleaptă, dar, într-adevăr, ceva mai dificilă pentru proiectanți, ar fi să se pornească de la cele existente acolo în materie de spațiu verde și, în măsura în care e posibil, să se păstreze și ocrotească tot ce se poate. Componenta timp (timp de creștere) contează extrem de mult într-o amenajare peisagistică. Acolo există niște exemplare absolut superbe de stejari roșii și alți arbori foarte frumoși, aflați la vârsta unei maturități splendide, unii dintre ei din specii destul de rar întâlnite în oraș”, – precizează Minerva Luca.
Lasa un raspuns