ANALIZĂ: Curtea internațională împotriva terorismului – soluția României la lipsa de reacție a unor state

România a lansat, la începutul acestui an, ideea unei curți penale internaționale împotriva terorismului, pe fondul intensificării acestui fenomen, o astfel de structură având, în optica Bucureștiului, inclusiv rolul de suplini autoritățile naționale, acolo unde este cazul, în a cerceta și judeca asemenea fapte, dacă statele respective nu au capacitatea sau voința să o facă sau de a le determina să realizeze acest demers.
 România consideră că o asemenea construcție ar însemna recunoașterea naturii transnaționale a terorismului și a efectelor sale grave asupra comunității internaționale.
Totodată, potrivit evaluărilor Ministerului Afacerilor Externe, o astfel de instituție ar întări eforturile comunității internaționale în lupta împotriva terorismului și ar oferi credibilitate și legitimitate, având în vedere independența și neutralitatea pe care o are un tribunal internațional.
Inițiativa a fost lansată de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la Consiliul Afacerilor Externe al UE din 9 februarie 2015.
În viziunea României, o instanță penală internațională pentru crima de terorism ar trebui să judece și să sancționeze fapte teroriste grave, care reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității. Propunerea șefului diplomației române pleacă de la ideea că reacția comunității internaționale față de fapte precum cele menționate trebuie să fie fermă și fără echivoc, bazată inclusiv pe dreptul internațional.
Într-un discurs rostit la Strasbourg pe 27 mai 2015, Aurescu constata prezența crescândă a fenomenului terorist în viața cotidiană și, exprimându-și convingerea fermă că statul de drept și justiția internațională reprezintă valori universale, sublinia că terorismul este o provocare globală, care reclamă o acțiune globală cu instrumente precum dreptul și justiția.
Din punct de vedere tehnic, potrivit datelor puse la dispoziție AGERPRES de către MAE, mecanismul ideal pentru crearea acestei instituții ar fi un tratat negociat la o conferință internațională organizată sub auspiciile Adunării Generale a ONU. Totuși, înființarea curții printr-un astfel de mecanism ar dura ani de zile din cauza blocajelor care ar apărea, de exemplu, pe definirea termenului de "terorism". De aceea, România vede ca fiind mai viabilă varianta constituirii curții prin intermediul unei rezoluții a Consiliului de Securitate, după modelul tribunalelor organizate pentru Rwanda și fosta Iugoslavie.
Ideea unei instanțe penale împotriva terorismului este mai veche, la fel ca și preocupările României în acest sens. Ele datează din perioada interbelică.
În 1926, România a promovat o inițiativă la Societatea Națiunilor privind elaborarea unei convenții pentru incriminarea universală a terorismului, dar ea nu a fost adoptată. În 1937 au fost, totuși, adoptate două convenții privind sancționarea terorismului, respectiv constituirea unei curți penale internaționale în acest scop, pornind de la un proiect redactat de juristul și diplomatul român Vespasian Pella. Semnate de 24 de state, cele două instrumente nu au intrat niciodată în vigoare, în contextul politic care a precedat celui de-al Doilea Război Mondial.
Demersurile românești din ultima perioadă s-au bucurat, însă, de interesul unor state din Europa, dar și din Orientul Mijociu. De altfel, în perioada aprilie — mai 2015, au avut loc, la București, două runde de consultări pe această temă, la nivel de experți, cu specialiști din Spania și Olanda. Discuțiile au urmărit concretizarea conceptului, redactarea statutului Curții și alte aspecte care țin de promovarea inițiativei.
"Ceea ce ne dorim este să folosim inteligent instrumentele dreptului internațional pentru a descuraja și combate actele teroriste. Suntem în dezvoltarea acestui concept al Curții Internaționale împotriva Terorismului împreună cu Spania, care a susținut din primul moment această idee. La nivel tehnic, colaborăm și cu Olanda, care ne-a susținut prin contribuția sa tehnico — juridică la dezvoltarea lui. Acum promovăm activ inițiativa în rândul statelor membre ONU, în Consiliul de Securitate și în rândul statelor din vecinătatea sudică", a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Aurescu.
Inițiativa a fost salutată de ministrul olandez de externe, Bert Koenders. Într-un interviu acordat Radio România Actualități pe 28 martie 2015, acesta aprecia că idei precum cea privind organizarea unei curți penale internaționale împotriva terorismului sunt "extrem de importante în lupta antiteroristă".
Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a discutat ideea României și cu omologul tunisian, dar și cu cel iordanian, precum și cu alți miniștri de externe. Cu ocazia conferinței ministeriale a UE de la Barcelona cu statele partenere din Vecinătatea Sudică, în 13 aprilie, Aurescu a făcut și o prezentare a conceptului, iar propunerea a fost, potrivit MAE, primită cu interes de către participanți reprezentând diverse zone geografice, inclusiv din Orientul Mijlociu.