Ne aflăm într-un secol aflat sub amprenta poluării, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice şi a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului. Toate aceste direcţii sfâşie efectiv fiinţa umană în toate felurile, motiv pentru care organismul biologic este şi el afectat atât de tare, încât se conturează din ce în ce mai mult o nouă dominare a unor boli considerate neglijabile până acum: alergiile, cancerul, depresiile şi anxietatea, stresul informatic şi bolile autoimune.
În ceea ce priveşte alergiile, omul modern este mai izolat ca niciodată şi prins în plasele societăţii moderne (serviciu, televizor, jocuri, socializare virtuală, etc). Această izolare expune repetat organismul la alergenii din clădiri (praf, mucegai, păr de animale, etc). Igiena exagerată, agresiunea organismului cu substanţe chimice şi consumul de alimente tratate chimic, reprezintă o parte importantă din factorii declanşatori ai apariţiei bolilor alergice. Datorită igienei exagerate, sistemul imunitar numai este direct angrenat în lupta cu microbii şi devine mult mai sensibil la substanţele banale cu care intră în contact, ducând în final la alergii. Specialişti ai filozofiei transcendentale spun că acelaşi comportament excesiv faţă de grija corporală o aveau egiptenii în perioada antică. Ei susţin că există o ciclicitate atât istorică cât şi spirituală a omenirii, iar acest comportament narcisist este justificat pe deplin.
Incidenţa bolilor alergice
Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ 20% din populaţia mondială şi 25% din populaţia europeană suferă de alergii, persoanele afectate fiind de orice vârstă dar cu precădere copii, adolescenţi şi adulţi tineri. Este o boală ‘modernă’, considerată boala secolului 21. Se estimează că în acest ritm, în viitor, unul din doi oameni vor avea o afecţiune alergică.
Tipuri de alergii şi simptome
Alergiile respiratorii sunt cele mai cunoscute alergii numite rinite, rinosinuzite, astm bronşic alergic. Principalele cauze ale pacienţilor cu alergie respiratorie sunt:
în cazul rinitei alergice: strănut, mâncărime de nas (prurit nazal), nas care curge apos (rinoree apoasă), nas înfundat (obstrucţie nazală bilaterală, alternantă);
în cazul astmului alergic: mâncărime în cerul gurii (prurit palatinal) şi în ureche (prurit otic), oboseală (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mâncare (anorexie), scăderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia), tuse, respiraţie şuierătoare (wheezing), senzaţie de sufocare (dispnee) sau de constricţie a pieptului.
în cazul astmului alergic: mâncărime în cerul gurii (prurit palatinal) şi în ureche (prurit otic), oboseală (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mâncare (anorexie), scăderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia), tuse, respiraţie şuierătoare (wheezing), senzaţie de sufocare (dispnee) sau de constricţie a pieptului.
Diagnosticul alergiei
Atenţie: Trebuie ştiut că toţi pacienţii cu rinită şi rinosinuzită alergică ar trebui să efectueze spirometria, pentru că, această afecţiune se asociază foarte frecvent cu astmul bronşic.
De reţinut
Orice investigaţie clinică, biologică sau funcţională a unei alergii va fi stabilită numai după un consult alergologic în care medicul va detalia în amănunţime întreg istoricul alergic şi medical al pacientului, astfel încât investigaţiile să fie alese corect şi să fie relevante pentru stabilirea corectă a diagnosticului şi a tratamentului adecvat.
Tratamentul alergiilor respiratorii
Prima masură de tratament, evitarea alergenelor, reprezintă o etapă esenţială în tratamentul bolilor alergice. Tratamentul medicamentos al rinitei alergice se adresează controlului simptomelor: strănut, mâncărime nazală (prurit), rinoree apoasă şi nas înfundat (obstrucţie nazală).
Corticosteroizii aplicaţi intra nazal (topic) sunt cea mai eficientă medicaţie deoarece ameliorează simptomele şi reduc inflamaţia.
Terapia astmului bronşic cuprinde două braţe terapeutice: medicaţia de control (’controller”) care se administrează zilnic, pe termen lung şi urmăreşte controlul simptomelor şi medicaţia de criză (’reliever’) reprezentată de bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune (Salbutamol,etc.) care acţionează rapid şi care se folosesc când apar simptome de astm.
Lasa un raspuns