Tinerii din mediul rural reprezintă segmentul de populaţie cel mai afectat de lipsa locurilor de muncă. În ciuda potenţialului agricol al României, doar 5% dintre tineri au venituri din munca în agricultură.
Nivelul de calificare profesională a tinerilor din mediul rural este problema cu care se confruntă angajatorii. 80% dintre tinerii de peste 19 ani, neocupaţi sau inactivi, nu au participat vreodată la un curs de calificare sau formare continuă.Cu toate acestea, mai mult de 75% dintre tinerii din mediul rural se declară interesaţi să prticipe la cursuri de formare şi calificare. Toate aceste relevă un singur lucru: acest segment al tinerilor din mediul rural a fost neglijat de guvernanţi, nimeni nu a venit cu oportunităţi, soluţii, idei şi sprijin.
Soluţia cea mai la îndemână pentru a revigora acest sector ar fi accesarea de fonduri europene. Din păcate, sub conducerea portocalie, în România până în 2012, s-au absorbit doar 6,3% din fondurile europene.
Pentru acest lucru nu mai putem pune vina pe criza economică, aşa cum s-a tot invocat. Singura explicaţie a acestei stări de fapt este lipsa de preocupare, ignoranţa şi incompetenţa a fostelor guverne.
Cauzele tehnice ale acestei disfuncţionalităţi a mecanismului de absorbţie a banilor europeni sunt exclusiv de ordin intern şi ţin de: amânarea repetată a unor licitaţii sau contestarea lor. Se ştie că, în România, când vorbim de licitaţii intrăm pe un teren alunecos, cu „licitaţii cu dedicaţii”, cu caiete de sarcini făcute pentru anumite persoane.
O altă cauză a slabei absorbţii a fondurilor europene este legată de birocraţia excesivă, de timpul lung de analiză a cererilor de finanţare, de lipsa unui calendar clar pentru fiecare etapă de evaluare, de timpul lung de plată a pre-finanţărilor şi a cererilor de rambursare, de lipsa de motivare a personalului implicat în derularea fondurilor structurale şi de lipsa documentelor şi a procedurilor uniformizate pentru diferitele autorităţi de management.
De aceea, USL propune o dezvolatare a „rurarului prin rural”. Nu mai este valabilă aşteptarea ca oportunităţile de ocupare ale tinerilor din mediul rural să fie preponderent la oraş, precum a fost cazul în trecut în cadrul procesului de industrializare şi urbanizare.
Prezumţia că marii angajatori – numiţi de regulă, „investitori străini” – vor reuşi să creeze locuri de muncă la scara solicitărilor din mediul rural, nu este în totalitate realistă.
Acestora trebuie să li se ofere condiţii pentru a investi aici: drumuri de acces, facilităţi şi mai puţină birocraţie în obţinerea avizelor şi autorizaţiilor.
Potenţialul economic al mediului rural poate fi realizat prin valorificarea resurselor materiale şi a resurselor umane. Acestea din urmă cuprind atât competenţele şi cunoştinţele profesionale ale tinerilor, cât şi, în sens larg, spiritul de comunitate şi dorinţa de a trăi, de a lucra şi investi speranţele pentru o viaţă mai bună la sat.
Zamfir Ciceu
Candidatul USL la preşedinţia Consiliului Judeţean Maramureş
Lasa un raspuns