TIMIŞ: Sărmăluțe cu pește oferite la hramul Mănăstirii Săraca

Mănăstirea Săraca din localitatea timișeană Șemlacu Mic devine neîncăpătoare pentru miile de pelerini care ajung aici la hramul ”Schimbării la Față a Domnului”, iar gazdele au grijă ca fiecare oaspete să primească câte-o porție de sărmăluțe de post, cu orez sau cu carne de pește, pentru că în această zi este dezlegare.
 ‘Noi facem mâncare de post(…) de obicei sunt sărmăluțe cu orez, morcov și ciuperci, dar și sărmăluțe umplute cu carne de pește’, a menționat unul dintre monahii de la Mănăstirea Săraca.
Ileana Cucuț, una dintre credincioasele care aduce sărmăluțe de post, ne dezvăluie secretele uneia dintre rețetele sale. ‘Eu fac sarmalele din patru verze murate, foarte bine spălate, curățate. Într-o cratiță mare punem uleiul, adăugăm 10 cepe tocate mărunt și puțină apă, până când ceapa devine sticloasă și aurie. Adăugăm piperul măcinat, apoi boia dulce, 1 kg de morcov curățat și tocat și continuăm să amestecăm până se înmoaie și morcovul. Apoi adăugăm orezul pe care-l amestecăm cu compoziția călită. Separat, curățăm cam 1/2 kg de ciuperci, le spălăm și le tocăm mărunt și le adăugăm în cratiță. Lăsăm încă vreun sfert de ceas pe foc. Putem să punem și condiment pentru cartofi sau pentru carne, care vor face sărmăluțele mai gustoase. Lăsăm apoi compoziția să se răcorească, umplem foile de varză și căutăm o oală largă. Punem un strat de frunze de varză, apoi așezăm sarmalele, umplem oala cu apă, punem și 2-3 foi de dafin și lăsăm la foc blând până se înmoaie frunza de varză. Apoi, le scoatem și vom servi câte 3 bucăți pe farfurioară pentru fiecare porție’, spune doamna Ileana.
Tot de la ea aflăm și rețeta de sarmale cu carne de pește. ‘Avem nevoie de vreo 3-4 kg de pește (pangasius ne scutește de oase), îl dăm prin mașina de tocat carne. Într-o cratiță călim 10 cepe, 1 kg de morcov tocat, condimentăm cu piper, boia dulce, adăugăm peștele măcinat, orezul și apa și lăsăm cam 10 minute pe foc. Apoi umplem foile de varză cu compoziția și punem la foc până se înmoaie varza’, spune doamna Ileana.
Pe lângă porțiile pe care credincioșii le aduc sau se prepară în mănăstire, mai sunt și firme de catering care distribuie produse alimentare de post.
Primii pelerini au ajuns deja la mănăstire din ajunul sărbătorii, au stat toată noaptea la priveghi. Sunt veniți de pretutindeni, din Bihor, Sibiu, Hunedoara, Maramureș și din ale părți ale Banatului. În liniște, se roagă la Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, numită ajutătoare și vindecătoare.
Dintre toate lăcașurile de cult din Timiș, Mănăstirea Săraca este cel mai vechi, originile lui datând din secolele XIII—XIV. După părerile unor istorici, ținând seama de vechimea stratului de pictură, mănăstirea ar fi fost zidită în secolele al XVI-lea — al XVII-lea, dar din analiza documentelor istorice reiese că între anii 1270 și 1271 aici se desfășura o bogată activitate, a precizat starețul mănăstirii Constantin Vîntu.
Cu ocazia restaurării s-a găsit pisania care consemnează refacerea picturii până în anul 1778, când împăratul Iosif al II-lea a desființat mai multe mănăstiri românești pe care le-a trecut în proprietatea statului.
Sfântul lăcaș nu a avut obiecte de cult și de artă de mare valoare, ci doar o icoană a Maicii Domnului, care a fost furată de cinci ori, dar de fiecare dată, peste doar trei zile de la jaf, icoana reapărea la locul său din mănăstire. Ultima dată când s-a încercat sustragerea icoanei, aceasta s-a făcut atât de grea, încât răufăcătorii nu au putut să o mai transporte și au fost obligați să o lase acolo. Din această cauză, credincioșii i-au spus Săraca. La această icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni s-au tămăduit mulți creștini, spun călugării de aici.