SUA nu intenţionează să reducă presiunile asupra Iranului

SUA nu intenţionează să reducă presiunile asupra Iranului

Curtea Europeană de Conturi de la Luxemburg a decis dezgheţarea conturilor a şapte bănci şi companii iraniene. Instituţia europeană a motivat această decizie prin faptul că nu sunt suficiente dovezi privind implicarea acestor instituţii în finanţarea programului nuclear al Iranului, informează cotidianul rus Izvestia.
Dezamăgirea în acest sens şi-a exprimat-o Ministerul de Finanţe american, care a anunţat extinderea ‘listei negre’ împotriva Iranului, prin includerea pe aceasta a unor companii suspectate că ar fi acordat ajutor guvernului iranian pentru vânzarea de petrol în pofida embargoului. Sancţiunile sunt îndreptate împotriva companiei Sima General Trading, precum şi a unei reţele de firme înregistrate în Emiratele Arabe Unite şi a reprezentaţilor companiei iraniene petroliere în Europa.
‘Curtea Europeană a demonstrat că, spre deosebire de SUA, Uniunea Europeană /UE/ aspiră la o soluţionare practică a problemei nucleare’, este de părere expertul rus Vladimir Sajin, cercetător în cadrul Institutului de Orientalistică al Academiei Ruse de Ştiinţe. Potrivit lui Sajin, realizând asemenea măsuri înainte de o nouă rundă de negocieri în format G6, programate pentru 27 septembrie, Europa vine în întâmpinarea noului guvern de la Teheran.
Înainte de aceasta, liderul iranian Hassan Rohani şi-a declarat intenţia de a depăşi impasul în problema reglementării nucleare, făcând ‘programul nuclear şi mai transparent’. ‘Obiectivul noului guvernul /de la Teheran/ constă în a depăşi izolarea economică şi politică la care a dus politica lui Mahmoud Ahmadinejad, în cei opt ani de preşedinţie’, a explicat Sajin pentru Izvestia.
Teheranul dă semnale pozitive Occidentului, încercând să obţină slăbirea sancţiunilor, care influenţează negativ economia. Exportul de petrol, principala sursă de venit la bugetul de stat iranian, s-a redus în ultimul an de aproape două ori. Potrivit calculelor, pierderile anuale se ridică la 35 de miliarde de dolari. De aici creşterea şomajului, reducerea producţiei şi diminuarea rolului Iranului în regiune.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.