STUDIU: Sedentarismul creşte riscul de handicap pentru persoanele peste 60 de ani

 Sedentarismul creşte riscul de handicap pentru persoanele în vârstă de peste 60 de ani, au arătat cercetătorii americani într-un studiu publicat miercuri în revista Physical Activity and Health.
Americanii din această grupă de vârstă sunt sedentari două treimi din timp, adică aproximativ nouă ore pe zi, au constatat oamenii de ştiinţă în timpul unei cercetări efectuate pe 2.200 de persoane.
Pentru fiecare oră în plus de sedentarism, un adult de peste 60 de ani prezintă un risc cu 50% mai mare de a nu mai putea duce la bun sfârşit activităţile zilnice, cum ar fi toaleta zilnică, îmbrăcatul şi deplasarea dintr-un loc în altul, conform lui Dorothy Dunlop, profesoară de medicină la Facultatea de medicină a Universităţii din Chicago şi principala autoare a studiului.
De asemenea, sedentarismul creşte riscul de infarct, diabet de tip 2, de mortalitate provocată de cancer, boli cardiovasculare şi accident vascular cerebral.
Conform studiului, dacă aceste persoane ar reduce sedentarismul cu cel puţin trei ore pe zi, speranţa lor de viaţă ar creşte cu cel puţin doi ani.
Participanţii la studiu – cu o durată de trei ani – au purtat, timp de o săptămână, un accelerometru care a măsurat timpul pe care l-au petrecut aşezaţi şi în mişcare.
Autorii studiului au dat exemplul a două femei, în vârstă de 65 de ani, cu acelaşi profil de sănătate. Dacă o persoană este sedentară 12 ore pe zi, are un risc cu 6% mai mare de a dezvolta un handicap.
Pentru persoana care este sedentară 13 ore pe zi, riscul de a dezvolta un handicap este de 9%.
Exerciţiile fizice sau pur şi simplu faptul de a efectua plimbări regulate pot reduce aproape la jumătate riscul bolilor cardiovasculare şi de a dezvolta maladia Alzheimer, au arătat autorii studiului.
Mişcarea încetineşte, de asemenea, procesul de îmbătrânire a creierului persoanelor mai în vârstă, conform lui Kirk Erickson, profesor de psihologie la Universitatea din Pittsburgh.
Odată cu înaintarea în vârstă, creierul îşi reduce dimensiunea, iar activitatea fizică ameliorează funcţionarea generală a creierului şi creşte volumul hippocampusului cu 2%, fenomen ce inversează îmbătrânirea cerebrală cu până la doi ani, a explicat Kirk Erickson la conferinţa anuală a Asociaţiei americane pentru progresul ştiinţei, de la Chicago.