Mai mult de jumătate dintre români (59%) consideră că nu este necesară apariţia unui nou partid politic în România iar 70% cred că Mişcarea Populară este o consecinţă a disputelor din PDL, relevă Studiul privind acceptabilitatea publică a unor noi mişcări politice, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), transmis vineri AGERPRES.
39% dintre respondenţi consideră necesară apariţia unui noi partid politic iar 2% nu ştiu.
Respondenţii care consideră necesară apariţia unui nou partid politic sunt: mai degrabă femei – 41%, din Moldova – 43% şi Sud+Bucureşti+Dobrogea – 41%, au între 18 şi 35 de ani (42%) şi 51 – 65 de ani (41%), au studii elementare – 51%, nu lucrează în acest moment – 41%, sunt în căutarea unui loc de muncă – 42%, lucrează în sistemul public – 41%, au fost membri FSN înainte de transformarea în partid politic – 45%, au fost membri ai PCR – 41%, au fost utecişti sau pionieri – 40%.
La întrebarea "de ce doctrină consideraţi că ar trebui să fie un nou partid politic, de stânga, de centru sau de dreapta?", 31% dintre cei chestionaţi au susţinut că de dreapta, 22% – de centru, 21% – de stânga, 16% – nu ştiu, iar 10% – nu răspund.
În opinia a 37% dintre respondenţi, cel mai important partid de stânga din România este PSD. La această întrebare, care a fost deschisă, 7% au răspuns că PDL, câte 5% – USL şi PNL, câte 1% – PP-DD, UDMR şi alt partid, însă 36% dintre cei chestionaţi au spus că nu ştiu iar 6% – niciun partid.
La întrebarea deschisă "care este partidul de dreapta cel mai important în opinia dvs.?", 23% dintre persoanele intervievate au răspuns că PNL, 18% – PDL, 8% – PSD, 4% – USL. PRM, UDMR, PP-DD, PNŢCD sau alt partid au fost cotate cu 1%. 34% au susţinut că nu ştiu iar 6% – niciun partid.
Mai mult de jumătate (62%) dintre respondenţi au susţinut că nu este nevoie de noi partide politice de stânga în afara celor existente. De asemenea, 59% au opinat că nu este nevoie de noi partide politice de dreapta în afara celor existente. În ceea ce priveşte noi partide de centru, 52% dintre intervievaţi cred că nu este nevoie de noi formaţiuni politice de acest gen.
Întrebaţi dacă fundaţiile sau asociaţiile civice pot reprezenta interesele comunităţilor mai bine, mai rău sau la fel ca partidele, 41% au răspuns că mai bine, 38% – la fel, 12% – mai rău, 8% – nu ştiu, 1% – nu răspund.
Peste 90% dintre persoanele care au participat la sondaj au susţinut că nu sunt înscrise în vreo asociaţie civică sau într-o fundaţie (95%) şi nu au fost vreodată înscrise (94%).
Potrivit studiului, 61% dintre respondenţi au auzit de înfiinţarea Fundaţiei Mişcarea Populară iar 39% nu au auzit.
Au auzit de Mişcarea Populară mai mult bărbaţi – 67%, din mediul urban – 67%, din regiunea Transilvania+Banat – 62%, au vârste de peste 65 de ani 85% şi au studii superioare 79% iar 68% lucrează în sistemul public.
Întrebaţi ce părere au despre înfiinţarea Fundaţiei Mişcarea Populară, 46% au afirmat că au o părere proastă şi foarte proastă (25% – părere proastă, 21% – părere foarte proastă) iar 39% au susţinut că au o părere bună şi foarte bună (33% – părere bună, 6% – foarte bună), 7% – nu cunosc iar 8% – nu răspund la această întrebare.
Dacă se transformă în partid politic, 58% dintre chestionaţi spun că nu vor vota la viitoarele alegeri Mişcarea Populară, în timp ce 28% spun că da, 12% – nu ştiu şi 2% – nu răspund.
Dintre cei care spun că ar vota Mişcarea Populară 31% sunt femei, din mediul rural – 34%, din Transilvania+Banat – 32% şi Moldova – 31%, au vârste între 18 şi 35 de ani 41% şi studii elementare 49%, 33% nu lucrează în acest moment, 25% lucrează în sistemul privat şi 34% sunt în căutarea unui loc de muncă.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare şi Mişcarea Populară ar participa la alegeri ca partid politic, 9% dintre cei chestionaţi au spus că ar vota cu aceasta, 57% ar vota cu USL, 13% cu PDL, 9% ar obţine PP-DD, cu UDMR şi PRM ar vota câte 3% dintre intervievaţi şi 5% cu alt partid.
În ceea ce priveşte doctrina Mişcării Populare – de stânga, de dreapta sau de centru -, 31% dintre respondenţi au spus că nu ştiu ce doctrină are aceasta, 26% au afirmat că de centru, 23% – de dreapta şi 14% – de stânga, iar 6% nu au răspuns.
73% dintre cei intervievaţi au susţinut că nu ar vota Partidul Mişcarea Populară în cazul în care Traian Băsescu ar face parte din el, în timp ce 21% au spus că da, 5% – nu ştiu, iar 1% – nu răspund.
De asemenea, 70% dintre cei chestionaţi cred că Mişcarea Populară este o consecinţă a disputelor din PDL.
Sondajul a fost realizat pe 9 aprilie, pe un eşantion multistratificat, probabilist de 1.229 de subiecţi cu vârste de peste 18 ani, prin metoda CATI şi are o eroare maximă tolerată de plus/ minus 2,9%.
Lasa un raspuns