Marţi, 22 mai a.c. începând cu ora 13:30 la Sala "George Enescu" a Şcolii de Muzică din Sighetu Marmaţiei va avea loc premiera absolută a piesei de teatru "Viaţa ca o paradă…" de Cornel Udrea cu Claudiu Pintican şi Dana Ilie Bărbăsu în regia lui Claudiu Pintican.
Spectacolul a fost realizat cu sprijinul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" din Baia Mare.
Preţ bilet: 8 lei
Veşnicia clipei
"Toamna târzie din anul 2011 mi-a adus bucuria celei de a 42 premiere teatrale, în Nord, unde urc Araratul băimărean cu o piesă ce se doreşte a fi o dezbatere asupra felului în care se comportă cei ce cred că deţin secretul nemuririi la purtător.
Pretextul unui tren care se duce spre nicăieri şi opreşte din când în când în niciunde, fără ca un semn de viaţă să se vadă, sau să se întrevadă, reprezintă până la urmă toată inutilitatea unor false principii, cu care ne înarmăm, atunci când dorim să sărbătorim o victorie, când bătălia nici nu a avut loc.
Dialogul a fost redus, sublimat la strictul necesar pentru a lăsa spectatorului posibilitatea de a alege dintre propunerile aproape filosofice, pe cea cu care poate să-şi aşeze în concordanţă principiile cu intenţiile cotidiene.
Claudiu Pintican s-a implicat, o ştiu cu siguranţă, fiindcă am visat replici pe care nu le-am scris, şi vreau să-mi asum răspunderea pentru cel care a lăsat uşa deschisă…
Cu această piesă vom pleca în mai multe întâlniri cu propria existenţă şi sper ca până la urmă trenul să oprească într-o staţie care încă nici nu există".
CORNEL UDREA
Veşnicia clipei
"Toamna târzie din anul 2011 mi-a adus bucuria celei de a 42 premiere teatrale, în Nord, unde urc Araratul băimărean cu o piesă ce se doreşte a fi o dezbatere asupra felului în care se comportă cei ce cred că deţin secretul nemuririi la purtător.
Pretextul unui tren care se duce spre nicăieri şi opreşte din când în când în niciunde, fără ca un semn de viaţă să se vadă, sau să se întrevadă, reprezintă până la urmă toată inutilitatea unor false principii, cu care ne înarmăm, atunci când dorim să sărbătorim o victorie, când bătălia nici nu a avut loc.
Dialogul a fost redus, sublimat la strictul necesar pentru a lăsa spectatorului posibilitatea de a alege dintre propunerile aproape filosofice, pe cea cu care poate să-şi aşeze în concordanţă principiile cu intenţiile cotidiene.
Claudiu Pintican s-a implicat, o ştiu cu siguranţă, fiindcă am visat replici pe care nu le-am scris, şi vreau să-mi asum răspunderea pentru cel care a lăsat uşa deschisă…
Cu această piesă vom pleca în mai multe întâlniri cu propria existenţă şi sper ca până la urmă trenul să oprească într-o staţie care încă nici nu există".
CORNEL UDREA
Lasa un raspuns