SIGHET:Transformate parcă într-un uriaş depozit de lemne, cartierele din Sighet ne înfăţişează o imagine împovărată, de trai chinuit, de condiţii nedemne de secolul 21

Arhivă
70 0
de Admin
5 septembrie 20135 septembrie 2013
SIGHET:Transformate parcă într-un uriaş depozit de lemne, cartierele din Sighet ne înfăţişează o imagine împovărată, de trai chinuit, de condiţii nedemne de secolul 21

 Dacă sighetenii care şi-au depozitat  lemnele pe domeniul public în faţa gospodăriei spun că aceasta e doar o soluţie temporară, pentru cei de la bloc, spaţiul din faţa blocului unde domiciliază, e alegerea permanentă pentru stivuirea rezervelor de combustibil lemnos, necesare pentru încălzirea apartamentelor. Cazurile fericite sunt acelea în care lemnele ajung în garaje, beciuri sau balcoane generoase. Majoritatea însă merg pe varianta stivuirii lemnelor în faţa blocului, pe domeniul public, pe motiv că nu au garaj, beciurile sunt inundate, iar balconul e prea mic. În această situaţie, deşi există o Hotărâre de Consiliu Local care prevede sancţionarea celor care ocupă abuziv domeniul public, Primăria Sighet adoptă o măsură de compromis, până vor găsi o soluţie optimă pentru gestionarea acestei probleme. 

Transformate parcă într-un uriaş depozit de lemne, cartierele din Sighet ne înfăţişează o imagine împovărată, de trai chinuit, de condiţii nedemne de secolul 21. Locatarii sunt solidari şi obişnuiţi cu situaţia. Cei care beneficiază de garaje îi deplâng pe cei care îşi vor ţine lemnele toată iarna afară, în faţa blocului.
                                                        
O variantă de depozitare ar fi beciurile. Abia am deschis subiectul, că locatarii au început să-şi plângă soarta. Beciurile sunt inundate până-n gât, din ţevi ţâşneşte apa ca din fântâna arteziană, iar mirosul greu de canalizare îi aduce într-o stare de disperare.
Pe lângă toate acestea se mai adaugă şi facturile uriaşe pe care trebuie să le achite la Vital, care le încarcă facturile cu pierderile de apă cauzate de infrastructura învechită la apă şi canal.
Responsabilitatea curăţării beciurilor le revine locatarilor, dar şi aici apare lipsa banilor şi proasta gestionare a problemei.
Introducerea gazului ar fi o altă soluţie pentru a scăpa de problema depozitării lemnelor, dar puţin îşi permit costurile introducerii acestui mod de încălzire.
 
Până una alta, sighetenii vânează comercianţii de lemne, pe care îi găsesc oriunde, numai în locul indicat de Primăria Sighet, nu, adică în zona Gării. Încăpăţânaţi să nu se conformeze regulilor impuse de Primăria Sighet, căruţaşii îşi găsesc clienţi mereu la aceeaşi locaţie. În zona Unirii, doi căruţaşi aşteaptă clienţi, cu ofertă de lemn de fag, verde, pe care îl vând la preţul de 100 de lei mc.
Primăria Sighet e rezervată în declaraţii privind problema depozitrii lemnelor pe domeniul public. Cert e că au adoptat o măsură de compromis. Înţeleg situaţia celor care nu au unde să-şi depoziteze lemnele şi se gândesc că o amendă cuprinsă între 600 şi 1500 de lei ar fi o lovitură în bugetul multor locatari.
Surse din Primăria Sighet susţin că în momentul de faţă se lucrează la un proiect care va reglementa pe viitor această situaţie.
Problema mai gravă apare atunci când stivele de lemne  îngreunează deplasarea oamenilor prin cartier sau chiar ocupă abuziv spaţiile de parcare destinate autoturismelor. În ceea ce-i priveşte pe sighetenii care locuiesc la casă şi nu se conformează Hotărârii de Consiliu Local, aceştia nu vor fi iertaţi de sancţiunile în vigoare. 
 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.