SIGHET: Robert Geiszt are 110 stupi şi spune că e o pasiune pentru el lucrul cu albinele

SIGHET: Robert Geiszt  are 110 stupi şi spune că e o pasiune pentru el lucrul cu albinele

 Robert Geiszt practică apicultura de paisprezece ani. Azi are 110 stupi şi spune că e o pasiune pentru el lucrul cu albinele. De cum vine acasă de la serviciu se şi pune pe treabă. Îi ia mult să îngrijească de toate familiile de albine, dar îl mai ajută şi fiul său. E bucuros acum că anul acesta a debutat foarte bine pentru albine. Vremea a fost extrem de favorabilă şi speră să fie un an cât mai productiv. Pentru a creşte şansele, s-a ocupat atent de albine, încă din luna septembrie le pregăteşte pentru noul sezon, să aibă familii cât mai puternice. 

 „ Trebuie permanent să mă asigur că albinele au hrană de calitate, trebuie să fie curate, să fie tratate”, spune apicultorul.
Robert le pregăteşte hrana albinelor, turtiţă proteică şi o ramă de miere, toate naturale.
 „Unii le dau şi sirop, dar eu le dau turtă şi miere, le ajută pentru lipsa de polen şi le şi stimulează. Efectul e garantat”, spune Robert Geiszt
Vremea prielnică le-a pus pe treabă pe harnicile vietăţi. Brânduşile şi florile de alun sunt ţintele preferate din această perioadă.
„Albinele au început deja activitatea. Vremea e foarte bună, mai rar aşa câldură în luna martie. Albinele ies la brânduşi, a înflorit şi alunul”, remarcă apicultorul.
O albină trăieşte în jur de o lună, maxim şase săptămâni în sezonul de vârf, iar pe timp de iarnă, albinele supravieţuiesc cam şase luni. Iarna sunt în jur de 20 000- 30 000 de albine într-o familie, iar în timpul sezonului cald,  numărul lor ajunge până la 70 000. În funcţie de condiţiile meteo dintr-un an, Robert a recoltat de la cei 101 stupi, 50 de kilograme de miere într-un an mai nefavorabil, dar sunt şi ani buni, prolifici, când a recoltat şi două tone.Vânzarea merge destul de bine, are şi un brand, are şi comenzi în ţară, participă la târguri şi are deja o clientelă fidelă. Din câştig trebuie scăzută însă şi investiţia şi cheltuielile curente.
 „ Sunt cheltuieli cu sârma, cuiele, tâmplăria, ramele, echipamentele, storcătoare, centrifugă, dar cu puţină  pricepere, dacă mai pui osul şi munceşti şi îţi faci singur unele lucruri, nu e chiar aşa o cheltuială mare”, recunoaşte apicultorul. 
Pe deasupra, Robert a încercat să acceseze şi fonduri europene pentru afacerea sa. Deşi a fost o procedură greoaie, multe ştampile, multă hârţogăraie, multe drumuri de făcut,  până la urmă, dacă trage linie şi face un calcul, recunoaşte că există beneficii.
În eforturile sale întâmpină şi greutăţi.
 „Greutăţile apicultorilor sunt legate de legea apicultorilor. Ne-au tăiat din subvenţii ca să-şi cumpere ei calculatoare şi servere sau pentru a instala un sistem prin care să identifice mai uşor numerele de pe stupi”, se plânge Robert.
Una peste alta, e o ocupaţie care îi aduce satisfacţii. E atât de pasionat de ceea ce face, încât a devenit imun la înţepăturile de albine. Robert respectă totuşi normele impuse de Inspectoratul pentru Protecţia Muncii. Poartă costum adecvat, alb, mască şi uneori, mănuşi. 
„Sunt imun de la atâtea înepături şi am constatat că îmi fac chiar bine. Americanii plătesc 100 de dolari pentru un vaccin cu venin de la albine, iar la noi se plânge lumea când îi înţeapă o albină. Înţepătura de albine e bună şi pentru bolnavii cu paralizii.Pe un cunoscut care avea mâna paralizată, l-au înţepat mai multe albine şi şi-a revenit. Din veninul de albine se fac şi alifii care se folosesc în loc de botox, pentru a avea o piele mai fină şi mai fermă”, povesteşte apicultorul.
Munca cu albinele nu presupune nicio pauză. Urmează pastoralul în zonele cele mai productive din ţară. Robert va merge anul acesta la Scărişoara, la Satu Mare, la Bârsana, în Moldova la cules de zmeură şi la floarea soarelui. Merg mai mulţi apicultori într-o astfel de călătorie, care durează câteva luni. Lăsând un alt apicultor care să se ocupe de albine, să se asigure că nu îi fură nimeni mierea, Robert mai vine din când în când acasă. Între timp recoltează mierea şi produce sortimente cât mai diverse. 
 „ Avem preparate cu lăptişor de matcă, tincturi, propolis, polen, şi alifii de propolis pentru diferite afecţiuni. Lumea cumpără mierea, unii constant, alţii mai mult atunci când suferă de vreo afecţiune”, spune apicultorul.  
 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.