Care este viitorul rasei Bruna Schwyz? La această întrebare au căutat un răspuns astăzi în cadrul seminarului Cât e lege,Cât tocmeală, reprezentanţii Asociaţiei Bruna Schwyz, autorităţi locale şi judeţene, crescători, specialişti din domeniul zootehnic. Viitorul rasei brune este nu punct sensibil la nivelul tarii, pentru că rasa brună a cam fost lăsată într-un con de umbră nemeritat, spun specialiştii. Întâlnirea de astăzi a avut tocmai rolul de a căuta soluţii şi răspunsuri la problemele punctuale care ameninţă rasa brună de Maramureş.
Întâlnirea de astăzi este organizată în cadrul manifestărilor dedicate “Zilelor Zootehniei”. “Prin organizarea acestui seminar ne-am propus să aducem la cunoştiinţa fermierilor, prin intermediul celor mai reprezentative instituţii judeţene, ce elemente legislative vin în sprijinul lor şi totodată ce obligaţii au aceştia, fermierii şi agricultorii”, a punctat Codrea Dorel, preşedintele Asociaţiei “Bruna Schwyz”.
Simpli fermieri, crescători de animale, dar şi întreprinzători care au beneficiat de o măsură de finanţare au salutat această iniţaitivă şi au venit să-şi expună punctul de vedere, dar şi să afle ultimele noutăţi privind măsurile de finanţare, oportunităţi, obiectivele Politicii Agricole Comune şi alte informaţii care privesc direct activitatea celor care activează în domeniul zootehnic.
Elementul de referinţă a fost Bruna de Maramureş, rasă dependentă de trăinicia gospodăriei ţărăneşti. Care este viitorul rasei brune, dar şi a gospodăriei ţărăneşti? “Trebuie să ne păstrăm consecvenţa de a promova şi a susţine Bruna de Maramureş în gospodăria ţărănească, considerată un element de bază în zootehnia românească, iar problemele care au apărut în ultimul timp, legate de prezenţa aflatoxinei în lapte, care la noi nu a fost descoperită, arată o dată în plus că gospodăria noastră, prin echilibru, prin bun simţ şi prin folosirea mijloacelor tradiţionale şi-a creat o imunitate la aceste valuri care se revarsă asupra agriculturii de tip industrial, ceea ce noi sperăm să fie şi în viitor şi ceea ce va plasa gospodăria în prim planul PAC pe perioada 2014 – 2020”, precizează Preşedintele Asociaţiei Bruna Schwiz, Dorel Codrea.
Crescătorii de pe Mara, Iza, Cosău, Tisa, dar şi potenţiali beneficiari ai măsurilor de finanţare, oameni care vor să investească în zootehnie au încredere în viitorul rasei Schwyz. “Am venit azi aici pentru a vedea care sunt perspectivele rasei brune, cum se pot ameliora problemele existente. Însămânţările artificiale , pentru a obţine soiuri de carne sunt cea mai mare ameninţare. Sperăm că se vor găsi soluţii”, ne-a spus Tătaru Vasile, din Sighet, prezent la întâlnirea de astăzi.
Au fost identificate si alte probleme cum ar fi lipsa de interes a tinerilor pentru domeniul agricol, lipsa implicarii autoritatilor in revigorarea acestui sector si imbatranirea populatiei de la sate, aspect ce constituie o amenintarea asupra gospodariei traditionale satesti.
Virgil Ţânţaş, director executiv la Direcţia Agricolă Maramureş a promis tot ajutorul pentru susţinerea activităţilor micilor fermieri.“Bruna Schwyz este un brand cu care ne mândrim şi care ne reprezintă. Cu regret constatăm însă, că efectivele au scăzut în ulimul timp, atât efectivul natural, cât şi gospoăriile tradiţionale, bazate pe creşterea animalelor. Tinerii nu mai vad un factor de profitabilitate in aceasta ocupatie. De accea e foarte importanta implicarea factorilor administrativi. Promitem că vom susţine mai mult de azi încolo acestă activitate şi vom încuraja întreprinzătorii să nu abandoneze această misiune de a lupta petru renumele castigat de/a lungul anilor de rasa bruna”, a punctat reprezentatul autorităţii judeţene.
Dorel Codrea a lansat cu această ocazie şi o monografie a Brunei de Maramureş, volumul “Bruna de Maramureş – rasă alternativă”, lucrare care se vrea un dicţionar de la A la Z cu tot ceea ce presupune activitatea de creştere şi exploatare a resei brune.
Lasa un raspuns