In fiecare an de 1 martie, fetele si femeile din toata tara primesc din partea barbatilor martisoare si flori. Martisorul este considerat drept talisman menit sa poarte noroc. Simbolistica acestuia isi are originea inca din epoca preistorica, fiind o dovada vie a descoperirilor arheologice de la Schela Cladovei, Mehedinti, care dateaza de mai bine de 8.000 de ani. De asemenea, firul care imbraca talismanul martisorului are o istorie de poveste.
Martisorul, acel mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. In trecut, martisorul se purta din 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii< se auzea cucul cantand, infloreau ciresii, veneau berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit (visin, cires), ca sa aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se< “Ia-mi negretele si da-mi albetele”. Un alt obicei era de a se pune martisorul sub closca sau se agata la o icoana. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Astfel, in cursul zilei de azi marea majoritate a sighetencelor au primit in dar acest talisman, menit sa le poarte noroc pe tot parcursul anului. Nici floraresele nu au stat degeaba astazi la tarabe, acestea fiind multumite de incasarile aduse de martisor. Barbati de toate varstele au fost surprinsi analizand martisoarele de pe tarabele aflate pe raza municipiului, astfel chiar si pe timp de criza, sighetenii s-au dovedit a fi pastratori vii ai traditiei, luand cu asalt tarabele din centrul orasului.
Lasa un raspuns