REPORTAJUL ZILEI: Zeci de hectare distruse de mistreţi

Turmele de mistreţi au devenit coşmarul sătenilor din comuna Mireşu Mare. Animalele sălbatice le distrug hectare întregi de culturi. Au început cu cele de cartof, au continuat cu cele de grâu şi ovăz, iar în prezent mistreţii dau iama în culturile de porumb. Animalelor nu le mai este teamă nici de oameni, dar nici de câini, spre disperarea sătenilor. Aceştia au depus plângeri în acest sens şi cer să fie despăgubiţi, însă până în prezent au rămas doar cu cererile depuse. În tot acest timp, turmele de mistreţi par să fie de neoprit.
„Uitaţi… nici mâncaţi, sunt numai stricaţi. Mănâncă o dată, de două ori şi se duce mai departe”, a arătat un localnic.
„Uitaţi dumneavoastră… 80 de ari, tot, să ni-l facă numai harachiri!”, a spus o altă localnică.
Mistreţii mai mult strică decât mănâncă, spun, revoltaţi,localnicii. Animalele sălbatice sunt aduse în fonduri de vănătoare, unde sunt semi-domesticite, şi ajung astfel să nu se mai teamă nici măcar de om. Din contră, chiar sătenii sunt cei care au ajuns acum în situaţia de a se feri de animalele sălbatice.
„Ăştia nu îs sălbatici. Ăştia vin, se bagă pe tine, te mănâncă acolo. E şi foarte riscant”, au mai spus sătenii.
„Când o făcut fondul de vânătoare, noi am ştiut că ei vânează, noi nu am ştiut că ei înmulţesc animalele pe pământul nostru. Că şi eu am fost de acord să îşi facă fond de vânătoare în speranţa că eu am înţeles că fondul de vănătoare are scopul de a distruge surplusul de animale sălbatice să nu ne distrugă culturile, pe când… ne-am trezit cu altceva”, a susţinut Ioan Mătieş, unul dintre păgubiţi.
Pagubele produse de porcii mistreţi sunt imense. Oamenii susţin că ar fi nevoie de o hotărâre la nivel guvernamental care să clarifice situaţia fondurilor de vânătoare.  
„Ce facem? Lucrăm pentru mistreţi şi lăsăm toate culturile şi toate terenurile chiar dacă îs la 2-3 kilometri de pădure pentru fond de vânătoare sau atunci, într-un termen foarte scurt, va fi o revoluţie poate mai modernă, mare de tot”, a precizat Ioan Mătieş.
„Anul ăsta nu am pus 70 de hectare de pământ, am însămânţat-o cu iarbă din cauza mistreţilor, dar şi asta o scurmă toată”, a mai spus un localnic.
„Şi la noi, în Remeţi pe Someş, în trei ani de zile nimic nu am luat de pe pământ”, a adăugat o altă localnică.
Până în prezent, la Primăria Mireşu Mare au fost înregistrate 16 sesizări în acest sens. Mistreţii au produs pagube însemnate la culturile de cartof şi mai puţine la grâu şi ovăz. Acum însă la primărie încep să curgă sesizările pentru culturile de porumb afectate de animalele sălbatice.
„Deocamdată nu au nicio şansă. Îs multe condiţii, substanţe mirositoare, împrejmuirea suprafeţelor, zgomot, paza culturilor care este aproape imposibilă. Condiţiile care le pune legea vănătorii sunt imposibil de realizat pentru suprafeţe fie ele şi mici, iar în anii trecuţi am avut împrejmuire cu gard electric şi chiar eu am văzut cum mistreţii au forţat gardul electric şi au intrat în porumb”,  a declarat Gheorghe Mureşan, inspector agricol la Primăria Mireşu Mare.
Mistreţii au provocat pagube însemnate nu doar la Mireşu Mare. Astfel de probleme au fost semnalate şi în Copalnic Mănăştur – zona Prelucilor, Tăuţii Măgherăuş, Tăuţii de Sus – Blidar, Petrova, Poienile de sub Munte, Bistra, Boiu Mare, Şomcuta şi Seini.