În Maramureş şi nu numai foarte multă lume a folosit terenurile ani mulţi însă nu şi-a reglementat scriptic dreptul de proprietate în sensul înscrierii acestor terenuri în cartea funciară. Pentru terenurile din fostele zone cooperativizate, proprietarii care au adus terenurile în CAP-uri nu au avut posibilitatea să-şi recupereze terenurile prin primirea acelor drepturi de proprietate. Problema se pune atunci când terenurile nu au făcut obiectul legilor fondului funciar, nu au fost incluse în zonele coopertivizate şi situaţia juridică nu este adusă la zi. În foarte multe cazuri terenurile au o inscripţiune primară de prin anii 1800 până la cel de-al doilea război mondial, după care înscrierile în cartea funciară au fost lăsate deoparte.
„Fie că a fost o procedură costisitoare, fie că lumea a înţeles că poate să uzeze de beneficiile dreptului de proprietate şi fără a fi înscrise în cartea funciară, însă astăzi, având în vedere faptul că şi străinii pot cumpăra terenuri în România fără să mai fie limitaţi şi că cei care investesc bani în teren ar vrea să aibă o situaţie juridică clară, oamenii pot să se adreseze instanţei de judecată pentru a-şi înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară ca urmare a constatării de folosinţă de lungă durată a terenului”, precizează avocata Anişoara Mihali.
Pentru a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, acesta fiind temeiul legal de folosire de lungă durată, trebuie îndeplinite unele formalităţi înainte de înscrierea în cartea funciară.
„Spre deosebire de reglementările anterioare, când, după introducerea acţiunii, oamenii puteau să-şi completeze dosarul cu acte, pe noua procedură, obligaţia celui care solicită înscrierea este să depună toate actele o dată cu cererea de chemare în judecată. Astfel, pe lângă datele obişnuite de identitate a persoanei care solicită înscrierea în cartea funciară, date de identificare al terenului pe care îl solicită, mai este nevoie de o serie de documente”, adaugă Anişoara Mihali.
La cerere se vor anexa un certificat eliberat de Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor, unde se arată că titularul înscris în cartea funciară ar fi decedat, precum şi data decesului, un certificat eliberat de Camera Notarilor Publici, din care să rezulte că moştenirea titularului înscris în cartea funciară a fost sau nu dezbătută în cadrul succesiunii notariale, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au cules moştenirea respectivă. Un al treilea act este un certificat eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul, din care să rezulte că acesta nu face parte din domeniul statului sau al localităţii respective, certficat de rol fiscal. Cel care solicită trebuie să aibă impozitul plătit la zi, să prezinte un înscris constatator al actului juridic pe care solicitantul şi-a întemeiat posesia atunci când este cazul.
„Titlul de proprietate se eliberează în special în urma reconstituirii dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar. O dată cu apariţia Legii 165/2013 este blocată deocamdată procedura de eliberare a titlului de proprietate, având în vedere că, la ora actuală se face inventarierea tuturor suprafeţelor de teren care pot fi reconstituite în baza legilor fondului funciar, până la finalul lunii martie”, precizează Florica Dutca, consilier juridic în cadrul Primăriei Sighet.
Cel care solicită eliberarea titlului de proprietate trebuie să depună şi o documentaţie completă cadastrală realizată de un expert topograf care măsoară terenul, îl identifică sub raport de carte funciară şi identifică şi cartea funciară în care este înscris imobilul.
„Practic cu acest act ar trebui ca fiecare persoană să înceapă demersurile. În extrasul de carte funciară este înscris scriptic cine este proprietarul terenului, care este din punct de vedere legal proprietarul terenului, chiar dacă nu-l mai foloseşte şi pentru această persoană se solicită aceste acte”, menţionează Anişoara Mihali .
Următoarea etapă constă în căutarea moştenitorilor. Dacă nu sunt date despre această persoană, pentru că înainte de cel de-al doilea război mondial nu exista CNP, atunci pe numele acestui proprietar se va numi de către instanţa de judecată un curator special. Persoana reclamantă care solicită intabularea terenului va trebui să se adreseze Serviciului pentru evidenţa populaţiei, care va răspunde că în lipsa CNP-ului nu va putea să emită acte. Apoi se va adresa şi notarului public sau Camerei notarilor publici, care vor comunica faptul că nu pot să verifice documentaţiile lor în lipsa CNP-ului cu privire la un eventual deces sau în lipsa datei decesului unei persoane. De la Cartea Funciară se poate afla ultimul domiciliu al proprietarului
„După ce au toate aceste documente, se adreseză primăriei pentru a le elibera adeverinţă de la Registrul Agricol din care să rezulte că cel care solicită înscrierea în cartea funciară figurează cu acel teren în registrul agricol, un certificat de rol fiscal din care să rezulte valoarea de impozitare a terenuluii şi dovada că reclamantul are impozitul achitat la zi, precum şi faptul că terenul nu a făcut obiectul legilor de fond funciar, nici a legilor speciale de retrocedare şi nu este domeniul public al statului”, arată avocata Mihali.
În Sighetu Marmaţiei există foarte multe suprafeţe de teren care încă nu sunt întăbulate.
„Vă pot declara că zona Iapa a fost necolectivizată şi în zona respectivă nu au fost eliberate titlurile de proprietate până la ora actuală şi nu ştim în ce condiţii se vor putea elibera într-un viitor apropiat”, menţionează Florica Dutca, consilier juridic în cadrul Primăriei Sighet.
O mare parte dintre fermieri se adresează Agenţiilor de Plăţi şi întervenţii în Agricultură pentru a primi subvenţii pentru teren.
„În momentul de faţă fermierii nu sunt obligaţi să prezinte la APIA, cu ocazia depunerii cererilor de plată, pe campania 2014, un extras din cartea funciară, deci practic nu îi afectează, dar pentru fermierii noi, cei care solicită în cererea de plată parcele noi, sunt obligaţi să aducă un act oficial, prin care să dovedească modul de dobândire al acelei parcele sau suprafeţe agricole, respectiv, un titlu de proprietate, un contract de vânzare -cumpărare, concesionare, arendare. Cu această ocazie, încerc să aduc la cunoştiiţa tuturor fermierilor că modul prin care dovedesc utilizarea terenului este foarte important şi să încerce să şi-l pună în legalitate. Dacă nu au un titlu de proprietate, să încerce să finalizeze, dacă au suprafeţele validate, titlul de proprietate, prin comisiile locale de aplicare a legiilor fondului funciar local”, precizează Ionică Turda, consilier superior APIA, filiala Sighet.
În acest sens, solicitanţii trebuie să se prezinte la Primăria Sighet, la camera nr.8, în vederea eliberării unei adeverinţe.
„Solicitanţii adeverinţelor trebuie să aibă înregistrate suprafeţele de teren în evidenţele registrului agricol. Înregistrarea datelor se face pe bază de declaraţie sub semnătură privată dată de către capul gospodăriei sau în lipsa acestuia de către un membru major, din gospodăria respectivă. Conform normelor metodologice de completare a registrului agricol este obligatoriu ca declaraţia dată pe propria răspundere să fie însoţită de documente care atestă atât dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţă asupra suprafeţelor de teren ce le au în proprietate. În sensul ăsta pot fi depuse extrasele de carte funciară, contractele de vânzare cumpărare, contractele de arendă comodat sau alte acte în acest sens”, explică consilierul juridic al primăriei.
Solicitantul dreptului de proprietate va trebui în continuare să indice numele şi adresa a doi martori care pot să confirme faptul că reclamantul foloseşte terenul de peste 30 de ani
"Dacă are certificatul de deces al celui care deţine terenul poate să meargă pe un alt temei juridic care se referă la folosinţa de lungă durată după decesul proprietarului, însemnând 20 de ani după decesul proprietarului”, afimră Anişoara Mihali.
Se depune la instanţă şi taxa judiciară de timbru, instanţa de judecată emite o somaţie prin care se comunică faptul că reclamantul solicită înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului cu datele de identificare ale terenului, invitând orice personă interesată să conteste acest drept de proprietate să o facă în termen de şase luni. După audierea martorilor, dacă sunt îndeplinte condiţiile stabilite de lege, instanţa va da o hotărâre prin care va dispune înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului în cartea funciară. Dacă se contestă, se trece la stabilirea termenului de judecată.
Lasa un raspuns