REPORTAJUL ZILEI: O sigheteancă ar putea rămâne fără casă după ce imobilul a fost revendicat de persoane străine

O sigheteancă este disperată că ar putea rămâne fără acoperiş deasupra capului. Casa în care a copilărit şi în care a trăit mai bine de 50 de ani a pierdut-o în instanţă, după ce a fost revendicată de persoane străine care susţin că sunt proproietarii de drept ai locuinţei şi că acolo ar fi trăit bunicii lor. Ghizela Ţurcan spune că locuinţa era în proprietatea statului, nefiind revendicată de nimeni. Locuieşte aici de când era mică, împreună cu familia sa. Atunci când s-au mutat casa nu beneficia de utilităţi, astfel că părinţii ei au obţinut aviz pentru a executa câteva lucrări de întreţinere şi pentru a introduce apă.
„Am scos autorizaţie cu tata împreună, am băgat apa, am pus parchet peste duşumelele care erau înainte, pereţii am început să-i fac. Am schimbat geamurile, am schimbat sticla în geamuri ca era foarte distrusă, sus am făcut încă două camere din mansarda care era, am pus rame noi”, povesteşte sigheteanca.
Femeia spune că după ce au murit părinţii ei şi a rămas singură cu un copil de întreţinut a făcut demersurile necesare pentru a cumpăra locuinţa, ceea ce s-a şi întâmplat.
„Am cumpărat casa în 1995 prin directorul întreprinderii, care mi-a spus că se vinde. Am făcut actele legale şi am cumpărat-o, fără ca să fie depusă vreo cerere de retrocedare sau ceva. Am cumpărat-o, am plătit în rate, iar după o perioadă o rudă de-a mea mi-a plătit-o toată, deoarece aveam copilul la facultate şi nu avem posibilitate financiară, fiind singura care-l întreţin”, explică Ghizela Ţurcan.
Sigheteanca spune că de-a lungul timpului a făcut şi anumite investiţii aici din banii proprii, întrucât locuinţa era veche şi dărăpănată.
„În 2005 am reparat-o şi am pus-o la punct pentru că a fost toată distrusă. Este din lemn şi tot timpul când ploua cădea peretele jos pentru că era putredă deja. N-am avut bani, aşa că am vândut o bucată de pământ din spate, prin notariat, legal, având o sentinţă de drept definitivă”, spune femeia.
Toate au fost bune şi frumoase până într-o zi când a aflat că cineva revendică această locuinţă. Este vorba despre câteva persoane străine care, spune femeia, susţin că aici au locuit bunicii lor. Aşa s-a trezit după zeci de ani că este la un pas de a rămâne fără locuinţă. Au urmat ani buni petrecuţi prin săli de judecată, plini de lacrimi şi suferinţă.
„M-au dat în judecată trei brazilieni şi un francez, pe care eu niciodată nu am avut ocazia să îi văd, nici la judecată, nici nicăieri. Am cerut să-i văd, dar mi s-a spus să-i las în pace”, a declarat Ghizela Ţurcan.
Femeia spune că a avut parte de multe peripeţii prin tribunal. Ea mai susţine că a fost tratată şi cu superioritate de către angajaţii de acolo şi, mai mult decât atât, nu a avut acces la probele aduse la dosar de către cei trei bărbaţi care susţin că locuinţa aparţine bunicilor lor.
„Am primit sentinţă definitivă şi neapelată. Nu aveau un certificat de moştenire, n-au putut dovedi că părinţii părinţilor lor au stat aici. Am cerut judecătoarei o poză, dar s-a răstit la mine şi a zis că ce poză îmi trebuie!”, mai povesteşte sigheteanca.
Coşmarul parcă nu se mai sfârşea. După o perioadă femeia a fost dată din nou în judecată.
„Sunt dată din nou în judecată că am fraudat legea caselor şi că, cu bună ştiinţă, am luat casa părinţilor lor cu funcţionari dubioşi”, relatează Ghizela.
În consecinţă i s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare şi contractul pe teren, iar acum spune că i s-a cerut să încheie un contract de închiriere pentru a putea locui în continuare în casa unde a copilărit. Femeia însă consideră că nu i s-a făcut dreptate şi că după atâţia ani, atâta muncă investită acolo şi atâtea drumuri prin săli de judecată, e imposibil să-i fie anulate actele prin care a devenit proprietarul locuinţei după ce a cumpărat casa. Singura ei speranţă este că autorităţile vor reuşi să facă ceva în această privinţă şi să îşi poată duce liniştită traiul în continuare în casa unde a crescut.