Maramureșul se află în topul celor mai frumoase destinații turisitice. Țăranii duc mai departe meșteșugurile vechi, acestea fiind o atracție pentru cei care aleg să își petreacă vacanțele în această zonă. Doar în satul Oncești sunt zeci de persoane care se ocupa cu astfel de activități, de pe urma cărora au ajuns să scoată și profit.
“Noi ne-am axat în primul rând pe obiectivele turistice, bisericile, cetatea și borcutul. Am început să mergem la toți meșterii populari din localitate, am inventariat meșterii, i-am identificat pe cei pe care i-am putea promova și acum încercăm să promovăm și evenimentele din localitate. Până acum am numărat 17 meșteri populari, dar încă nu am terminat. Avem de exemplu mai mulți meșteri care fac cămăși tradiționale, care cos cu mâna, sunt care fac zgărdane, care fac trăistuțe, cergi. Avem o doamnă care are 90 de ani și toarce lână pentru oricine are nevoie”, a spus Ioana Măran, agent de turism.
Deoarece zestrea este foarte importantă în această zonă, încă din copilărie maramureșencele au fost învățate să țeasă ștergare și cergi astfel că acum în majoritatea caselor există colecții impresionante de obiecte vestimentare sau de decor. Unii au găsit și o modalitate de a valorifica această zestere a Maramureșului prin deschiderea unui muzeu acasă.
“Doamna Măricuța Mureșan recondiționează cămăși, are gubițe, ștergători și este un muzeu al satului, expoziție cu vânzare. Sunt interesați turiștii și noi îi trimitem aici. Avem și datele lor de contact și dacă momentan nu sunt disponibili meșterii populari îi sunăm. Și noi am primit la Centrul de Informare Turistică foarte multe produse de artizant de la mătușa Măricuța și îi mulțumim. Toate obiectele sunt autentice și cusute cu mâna”, a adăugat agentul de turism.
Pentru că mereu i-a plăcut să coasă, tanti Măricuța a decis să renunțe la barul pe care îl deținea și să deschidă un muzeu cu vânzare. În timp a devenit specialist în recondiționarea costumelor tradiționale.
Moda s-a mai schimbat însă cămeșile cusute cu zeci de ani în urmă încă se poartă, cu mici ajustări, în zilele de săbătoare. Majoritatea cămășilor din muzeu au peste 100 de ani. Tanti Măricuța mai aduce mici modificări cămeșilor, însă nu renunță la pânza de bumbac țesută.
Din muzeul maramureșencei nu lipsește niciun obiect care era folosit odinioară în casă sau în gospodărie. Pereții sunt tapetați cu țoluri, pe jos sunt puse covoare de lână, iar ștergarele sunt agățate la loc de cinste.
În speranța că și tinerii vor aprecia costumele tradiționale, Măricuța Mureșan recondiționează cât e ziua de lungă obiecte vestimentare cusute cu mâna.
Lasa un raspuns