Meseria de anticar pare să fie una pe cale de dispariție în Maramureș. Totuși mai sunt oameni care își urmează pasiunea și care sunt gata să-ți vorbească ore în șir despre minunata lume pe care o poți descoperi într-un asemenea loc. Cel mai vechi anticariat din Maramureș a apărut acum 50 de ani în Baia Mare și mai funcționează și azi, în centrul vechi al orașului. Zsolt Varvedo i-a trecut pentru prima dată pragul acum 23 de ani, pentru a-și găsi o slujbă pe perioada verii. De atunci nu s-a mai despărțit niciodată de lumea cărților și a obiectelor de artă.
„Nu pot să-mi închipui viața făcând altceva. Eu cred încă în viitorul cărții, pentru că în ultima vreme parcă sunt mai multe încercări, și în mass-media, de a promova cartea. Există centre universitare sau școli în care mai predau profesori pasionați de carte, care vor să reînvie pasiunea pentru lectură. Evident că acum se poate citi aproape totul pe internet, dar trebuie să știi ce să citești. Așa cum există și foarte multe informații corecte pe internet, așa există și foarte multe eronate. Traducerile pot fi proaste pe internet, chiar banale. De asemenea cărțile ieftine care se vând împreună cu ziarele au parte de niște traduceri sub orice critică”, spune anticarul Zsolt Varvedo.
Zsolt Varvedo spune că în continuare oamenii cuată cărți. Pe de altă parte admite că mulți renunță mult prea ușor la ele.
„Mai nou e la modă ca lumea să scape de cărți. Unii se mută sau zugrăvesc și astfel biblioteca nu mai are loc în noua locație. Uneori se vând biblioteci întregi, mai ales în cazul în care oamenii pleacă din țară și nu duc cărțile cu ei. Probabil că, din când în când, chiar și o selecție în propria bibliotecă este binevenită.”
„Nu cumpărăm orice, pentru că trebuie să gândim din punct de vedere comercial. O carte pe care o achiziționăm trebuie să o și putem vinde. Nu suntem DCA să achiziționăm cărți la kilogram. Trebuie să facem o selecție, pentru că nici clienții noștri nu cumpără orice”, spune Zsolt Varvedo.
Clienții anticariatului din Baia Mare sunt în general cetățeni de vîrstă medie sau pensionari. Unii sunt interesați să-și completeze biblioteca și colecțiile, în timp ce alții vin doar din obișnuință sau pentru a-și umple vremea. Atmosfera boemă din anticariat îi face să evadeze din cotidian pentru o scurtă perioadă de timp. Din nefericire însă numărul tinerilor interesați să cumpere cărți nu este foarte mare.
„Din păcate se întâmplă un fenomen trist. Mai demult, 15 septembrie chiar semnifica cu adevărat începutul școlii. Elevii veneau cu liste și cumpărau cărțile de care aveau nevoie. Din păcate acum 15 septembrie nu mai înseamnă același lucru, pentru că elevii nu mai vin cu nicio listă”, a adăugat anticarul.
Deoarece vânzarea cărților nu este profitabilă, anticarul Zsolt Varvedo își menține pe linia de plutire afacerea comercializând obiecte de artă veche sau contemporană.
Lasa un raspuns