Ansamblul Mara continuă să ducă mai departe frumuseţea muzicii și a dansului maramureşean. Întreaga activitate a ansamblului se derulează sub formă de voluntariat, astfel că membrii grupului nu au parte de nicio remuneraţie din partea Centrului Cultural din Sighet. Cu toate acestea continuă să facă eforturi pentru ca activitatea ansamblului să nu înceteze. Ansamblul Mara s-a înfiinţat în anul 1968, datorită profesorului Gheorghe Petrovai, care a pus bazele acestui grup folcloric. De atunci şi până în prezent, Ansamblul Mara a câştigat o sumedenie de premii, printre care premiul Herder pentru folclor, Discul de aur şi Colierul de argint la Dijon, Franţa, şi multe alte distincţii la concursuri din ţară şi de peste hotare.
„Din punctul meu de vedere, eu zic că este bine. Bine pentru că trăim în lumea în care tineretul iubeşte alte genuri de muzică decât folclorul. Şi totuşi noi avem în cadrul Ansamblului Mara cel puţin 10 perechi de dansatori, solişti colaboratori şi instrumentişti pe măsură. Noi tot am avut discuţiile legate de Ansamblul Mara pentru că toată lumea ştie că este un ansamblu cu renume, care a câştigat foarte multe premii naţionale şi internaţionale, dar trebuie să menţionez că în acea perioadă nu puteai să ieşi din ţară dacă nu activai într-un ansamblu. Atunci oamenii erau mult mai interesaţi să fie dansatori, artişti decât să muncească pentru că atunci era şi perioada în care erau scoşi din producţie. Omul primea salariul pentru care dansa şi cânta”, a arătat coordonatoarea Ansamblului Mara, Ileana Matus.
Coordonarea Ansamblului Mara recunoaşte că este de admirat că mai există tineri care manifestă interes pentru a perpetua frumuseţea dansului maramureşean, însă, din păcate, promovarea cântecului şi a dansului nu se mai prea face ca odinioară.
„Tocmai de aceea eu mă bucur că încă mai sunt copii care iubesc trecutul şi tradiţiile şi care învaţă jocul. Îl avem instructor pe domnul Rednic, din Giuleşti, în prezent el pregăteşte cred că a X-a sau a XI-a generaţie de tineri şi are el o vorbă: „Parcă de la o zi la alta parcă avem din ce în ce mai puţini copii. Aceştia nu iubesc dansul cum îl iubeam noi, pentru că noi mergeam din plăcere la dans, nouă chiar ne plăcea”. Acum ei în mare parte se duc să se distreze pentru că aşa au posibilitatea să stea o săptămână, două în turnee, să vadă lumea, să se simtă bine. Durerea cea mai mare este că şi în familii nu se mai ascultă acuma muzică populară, nu se mai promovează cântecul. Dacă copilul nu e învăţat de acasă, atunci de unde să ştie?Cum să-l atragă dansul şi cântecul?”, punctează Ileana Matus.
În prezent, activitatea de voluntariat este cea care asigură existenţa Ansamblului Mara. Coordonatorii grupului mărturisesc că deseori din iubire pentru folclorul maramureşean mulţi dintre membrii ansamblului vin la repetiţii direct de la serviciu.
„Ansamblul Mara este unul de amatori. Membrii nu sunt angajaţi, nu sunt remuneraţi, n-au niciun fel de venit. Ansamblul Mara este unul de amatori în care vin adolescenţi, de bunăvoie, care nu beneficiază de nici o facilitate. Totul e pe bază de voluntariat şi ne bucurăm că încă avem cu cine colabora, avem pe cine să învăţăm. Chiar dacă ansamblul era sub patronajul Casei de Cultură într-o vreme, componenţii acestuia tot nu erau remuneraţi, pentru că aşa era situaţia”, specifică Ileana Matus.
Pentru că nu există membri angajaţi în cadrul Ansamblului Mara, marile probleme apar când vine vorba de deplasări pentru susţinerea spectacolelor. Mulţi dintre voluntari deseori își iau liber de la serviciu pentru a lua parte la spectacole şi fac sacrificii mari.
„Spre exemplu când trebuie să mergem în turneu, ei fac tot ce pot ca să fie alături de noi şi să mergem împreună să reprezentăm ţara noastră prin numele nostru, acolo unde e nevoie. Totuşi fac nişte sacrificii’, spune Ileana Matus.
Ileana Matus susţine că viitorul ansamblului ar fi asigurat dacă ar exista un nucleu de oameni angaţi în cadrul acestuia, întrucât în acest fel s-ar putea constitui un ansamblu de semiprofesionişti. Coordonatoarea grupului afirmă că pentru concretizarea acestei idei ar fi nevoie de un fond de maximum de 200.000 de lei pe an. Şi profesorul Gheorghe Şteţca susţine că Ansamblul Mara merită întreaga susţinere din partea municipiului pentru că are un potenţial extraordinar de promovare a oraşului şi a folclorului maramureşean şi este un adevărat simbol pentru sigheteni.
„Ansamblul Mara, atât pentru mine cât şi pentru ceilalţi sigheteni este un simbol al muzicii populare din zonă şi nu numai. Acest Ansamblu Mara a adus publicului sighetean premii, spectacole şi mari satisfacţii. Acesta Ansamblu Mara a afost un mijloc de lansare pentru tinerele talente, în cadrul lui au fost Fraţii Florea, soţii Tudorovici, Titiana Mihali şi alţii care au dus folclorul maramureşean atât în ţară cât şi în străinătate. Implicit Maramureşul şi Sighetu Marmaţiei a fost amintit prin acest ansambu. Ansamblul Mara era un motiv de mândrie pentru sigheteni şi ar trebui să se gândească toţi cei de la vârf că Ansamblul Mara trebuie să existe, trebuie să se dezvolte şi trebuie să dea sighetenilor acea satisfacţie pe care cândva aceşti sigheteni au avut-o când ziceau: Avem Ansamblul Mara”, menţionează profesorul de canto de la Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”, Gheorghe Şteţca.
Dacă s-ar bucura de susţinere financiară, în cadrul Ansamblului Mara s-ar putea dezvolta şi o şcoală de dans, dar şi o orchestră de semiprofesionişti.
„Ar trebui sprijinit pentru că pe lângă Ansamblul Mara se poate dezvolta o şcoală de dans, în care să dezvoltăm şi să arătăm lumii întregi dansurile populare din Maramureş, să le redescoperim şi să le punem în picioarele acestor dansatori”, arată Gheorghe Şteţca.
Ileana Matus, coordonatoarea Ansamblului Mara, spune că în această toamnă va exista un proiect care vizează atragerea susţinerii financiare necesare pentru o dezvoltare a ansamblului şi care va fi prezentat oficialităţilor locale. Până să primească finanţare, Ansamblul Mara va continua să funcţioneze doar prin bunăvoința voluntarilor.
Lasa un raspuns