Un număr de 18.248.414 cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne, potrivit Biroului Electoral Central, pentru a-şi alege reprezentanţii în cele 452 de colegii uninominale – 315 pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat – care le vor reprezenta interesele în Parlament în următorii patru ani.
În cursa electorală pentru un loc în Parlament s-au înscris peste 2.400 de candidaţi, care au avut la dispoziţie 30 de zile pentru a convinge alegătorii că merită să le acorde încrederea şi să le ofere votul pe 9 decembrie. Pentru a trimite reprezentanţi în Parlament au depus candidaturi 30 de competitori electorali – partide politice, alianţe, organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale:
* Uniunea Social Liberală
* Alianţa România Dreaptă
* Partidul Poporului – Dan Diaconescu
* Partidul România Mare
* Uniunea Democrată Maghiară din România
* Partidul Popular
* Erdelyi Maghyar Neppart – Partidul Popular Maghiar din Transilvania
* Partidul Ecologist Român
* Partidul Social Democrat al Muncitorilor
* Partidul Alianţa Socialistă
* Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale
* Partidul Naţional Democrat Creştin Creştin
* Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.
* Uniunea Bulgară din Banat – România
* Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
* Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa"
* Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România
* Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
* Forumul Democrat al Germanilor din România
* Uniunea Democrată Turcă din România
* Uniunea Culturală a Rutenilor din România
* Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România
* Uniunea Sârbilor din România
* Uniunea Polonezilor din România
* Asociaţia Macedonenilor din România
* Asociaţia Liga Albanezilor din România
* Uniunea Elenă din România
* Uniunea Croaţilor din România
* Uniunea Ucrainenilor din România
* Uniunea Armenilor din România
Pentru un loc în Parlament candidează şi 12 independenţi. Liste în toate colegiile din ţară au depus USL, ARD şi UDMR.
Peste 18.000 secţii de votare în ţară şi străinătate
Pentru acest scrutin au fost organizate 18.762 secţii de votare atât în ţară, cât şi în străinătate. Peste hotare sunt 306 secţii, iar în ţară 18.456. Bucureştenii vor avea la dispoziţie 1.239 secţii de votare, în sectorul 1 fiind 161; în sectorul 2 – 200; în sectorul 3 – 274; în sectorul 4 – 175; în sectorul 5 – 196; în sectorul 6 – 233. Pe 9 decembrie sunt aşteptaţi la urne cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru Senat. Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, potrivit prevederilor legale.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul, pe baza actului de identitate – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate; în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate paşaportul simplu sau în cazul statelor membre ale Uniunii Europene şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate; în cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice paşaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din şcolile militare carnetul de serviciu militar.
* Cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se vor prezenta la urne în una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea.
* Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal, iar candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.
* Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi cele aflate în executarea unei condamnări, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale numai dacă au domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare unde se află penitenciarul sau locul de detenţie, conform BEC.
Directorii penitenciarelor şi ai locurilor de deţinere sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, respectiv persoanelor aflate în arest preventiv, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale la alegerile parlamentare, cu suficient timp înaintea zilei votării. Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris de către persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate care nu au fost lipsite de drepturile electorale sau de persoanele aflate în arest preventiv şi se depun prin intermediul aparţinătorilor acestora sau al directorilor penitenciarelor ori ai locurilor de deţinere.
Cel mai târziu în preziua votării, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere, după caz, permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu materialul necesar votării, ştampilă cu menţiunea "Votat", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul amenajat pentru votare care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului. Persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate care nu a fost lipsită de drepturile electorale sau cea aflată în arest preventiv poate vota numai în baza unui act de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul de identitate valabil aflat în dosarul individual. Aceleaşi prevederi se aplică în mod corespunzător şi persoanelor reţinute. În cazul acestora, cererile se fac în ziua votării.
* Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află acea persoană, pentru a se efectua votarea. În această modalitate pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului.
Birourile electorale ale secţiilor de votare vor afişa, în preziua votării, la loc vizibil, la intrarea în sediul secţiei de votare, precizarea referitoare la modul cum îşi exercită dreptul de a alege persoanele netrasportabile din cauză de boală sau invaliditate. La deplasarea urnei speciale pot asista observatorii acreditaţi care îşi manifestă această dorinţă.
* Urna specială se utilizează numai la secţiile de votare din ţară. Secţiile din străinătate nu vor avea sau utiliza urne speciale.
Votarea între orele 7,00 şi 21,00
Votarea începe la ora 7,00 şi are loc până la ora 21,00, când secţia de votare se închide. Pe uşa secţiei de votare se vor afişa orele între care se desfăşoară procesul de votare. Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător va prezenta actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală permanentă, pe baza semnăturii în lista electorală permanentă, îi va încredinţa buletinele de vot şi ştampila pentru votare. Alegătorului care refuză să semneze lista electorală permanentă i se va interzice exercitarea dreptului de vot.
Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "Votat", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţie de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat şi poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră şi nu pot fi mai mult de două suspendări. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoţitor ales de el pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Totodată, neştiinţa de carte a alegătorilor nu constituie motiv temeinic pentru însoţirea acestora în cabina de votare. Candidaţii nu pot însoţi alegătorii în cabină. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei, însă persoanelor existente la această oră în sala în care se află secţia de votare li se permite să îşi exercite dreptul de vot.
Accesul în cabina de vot cu orice fel de aparate în scopul înregistrării sau preluării de imagini este interzis. Potrivit BEC, în ziua votării, între orele 7,00 şi 21,00, sunt interzise comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare. Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Voturi valabil exprimate, nule sau albe
Sunt considerate voturi valabil exprimate atunci când ştampila cu menţiunea "Votat" este aplicată în interiorul unui singur patrulater sau ştampila depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă, inclusiv situaţia în care ştampila este doar tangentă la un patrulater, dar nu atinge şi un altul.
Totodată, dacă ştampila cu menţiunea "Votat" este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletin.
Votul valabil exprimat este şi atunci când ştampila este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a mai aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.
Voturile sunt nule dacă: pe buletinul de vot nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare; buletinul de vot are alt model decât cel legal aprobat; ştampila cu menţiunea "Votat" are alt model decât cel legal aprobat şi dacă este aplicată în două sau mai multe patrulatere.
Este nul votul atunci când ştampila cu menţiunea "Votat" este aplicată în două sau mai multe patrulatere chiar dacă unele ştampile au fost tăiate/anulate de alegător sau atunci când aceasta a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor. Dacă ştampila atinge două sau mai multe patrulatere votul este, de asemenea, nul.
BEC a mai stabilit că sunt considerate voturi albe buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea ”Votat" în niciun patrulater.
Informări privind prezenţa la urne
Biroul Electoral Central va face informări privind prezenţa la urne pe 9 decembrie la orele 11,30, pentru ora 10,00, la 15,30, pentru ora 14,00, la ora 19,30 pentru ora 18,00, la ora 22,30 pentru ora 21,00.
Totodată, birourile electorale de circumscripţie şi oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor furniza zilnic rezultate parţiale, la orele 10,00, 14,00, 18,00 şi 20,00, din data de 10 decembrie, până la prelucrarea rezultatelor din toate procesele verbale întocmite la nivelul secţiilor de votare.
Acte de identitate
Serviciile de evidenţă a populaţiei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) vor lucra şi în ziua alegerilor, pe 9 decembrie, pentru ca persoanele care nu deţin documente de identitate valabile să le poată obţine.
De asemenea, la activităţile specifice legate de alegerile parlamentare vor participa peste 50.000 de poliţişti şi jandarmi. Aceştia vor asigura paza documentelor necesare organizării alegerilor, paza secţiilor de votare, dar şi siguranţa transportului documentelor către birourile electorale judeţene.
Repartizarea mandatelor
Partidele politice trebuie să obţină un prag electoral de 5% din voturile valabil exprimate pentru a avea dreptul la mandate de deputat sau senator.
În lege este prevăzut şi un prag alternativ – prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile legate de prag.
În cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 3% din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale şi pentru fiecare membru al alianţei începând cu al treilea câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.
Pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au îndeplinit condiţiile anterioare şi care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputaţilor se stabileşte un coeficient electoral la nivel naţional reprezentând numărul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat pentru a determina acele organizaţii ale minorităţilor naţionale care pot avea reprezentanţi în acest for.
Coeficientul electoral la nivel naţional se stabileşte prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru alegerea Camerei Deputaţilor din toate circumscripţiile electorale obţinute de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale la numărul total de colegii uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Are dreptul la reprezentare organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care a obţinut cel puţin 10% din coeficientul electoral.
Candidaţilor independenţi li se atribuie câte un mandat dacă au obţinut majoritatea voturilor în colegiul uninominal în care au candidat.
Atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se face în două etape la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul fiecărei circumscripţii electorale. În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral şi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. În cea de a doua etapă, de alocare pe colegii şi atribuire de mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie va întocmi, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, o listă ordonată cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective, calculate până la a opta zecimală inclusiv.
Lasa un raspuns