PATRIARHUL DANIEL: Pelerinajul la moaştele sfinţilor, un moment de înnoire şi de îmbogăţire sufletească pentru toţi

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, consideră că pelerinajul la moaştele sfinţilor reprezintă un moment de înnoire şi de îmbogăţire sufletească pentru toţi.
"Pelerinajul este un eveniment spiritual pentru toţi cei care participă la el cu credinţă, evlavie şi dragoste de Dumnezeu şi de Biserică", a afirmat întâistătătorul BOR, în cuvântul de învăţătură rostit duminică la Sfânta Liturghie, săvârşită, înconjurat de un sobor de ierarhi ortodocşi din ţară şi străinătate, preoţi şi diaconi, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pe podiumul special amenajat în apropierea Catedralei Patriarhale.
Înaltul ierarh a explicat că, "într-un loc de pelerinaj găsim nu numai ceea ce oferă locul, adică sfânta biserică, sfintele moaşte şi sfintele slujbe, ci şi ceea ce aduc cu ei pelerinii, fiecare în parte şi toţi laolaltă, şi anume evlavia, râvna, răbdarea şi cuminţenia lor, felul lor de a fi şi de a se întâlni cu Dumnezeu şi cu oamenii diferiţi".
Hramul şi pelerinajul de hram pot deveni astfel "un element de întărire a credinţei, de împrospătare a rugăciunii de cunoaştere a altor persoane decât cele pe care le întâlnim zilnic în parohie, în mănăstire sau în localitatea de unde venim fiecare dintre noi".
"Pelerinajul este o călătorie fizică şi spirituală. Călătoria fizică este o deplasare, uneori obositoare şi costisitoare, dintr-un loc în altul. Călătoria spirituală este mutarea interioară a sufletului de la o stare spirituală la o alta. Dacă această mutare sau călătorie spirituală este un urcuş, atunci pelerinajul se transformă din oboseală în sărbătoare şi din cheltuială materială într-un câştig spiritual", a spus patriarhul.
Patriarhul Daniel a trecut în revistă viaţa plină de smerenie a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi a remarcat prezenţa constantă în pelerinaj la racla sa, de-a lungul timpului, a credincioşilor din toată ţara.
Înaltul ierarh ortodox a evidenţiat faptele minunate al sfântului prin oprirea epidemiilor de ciumă, în 1814; de holeră, în 1831, ca şi momentul în care, în 1989, "supus presiunilor regimului comunist ateu", fostul patriarh Teoctist a fost nevoit să mute, vremelnic, moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Biserica Sf. Nicolae Vlădica, aflată în apropierea Catedralei Patriarhale.
Mii de pelerini au trecut, în dealul Patriarhiei, pe la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor şi ale Sfântului Mucenic Artemie. Aceştia s-au închinat şi la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Împărătese Elena, care păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei, şi la icoana istorică a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, aduse, joi, la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Greciei, condusă de mitropolitul Corintului, părintele Dionisie.