CulturăȘtiriȘtirile zilei

NORD LITERAR: Numărul dublu al revistei de cultură își așteaptă cititorii

290 0
de Panni Pongracz
28 august 202628 august 2026
NORD LITERAR: Numărul dublu al revistei de cultură își așteaptă cititorii

Finalul verii vine cu un număr dublu al revistei de cultură „Nord Literar”. Un număr consistent, cu nume relevante ale literaturii române și, totodată, o ofertă la lectură de calitate. Cititorii ne pot găsi revista în chioșcurile de ziare din Baia Mare, precum și în Librăriile Cărturești din întreaga țară.

„Ce-aș alege să salvez dintr-o bibliotecă în flăcări?” – se întreabă Irina Petraș în eseul „Cărți și vremuri”.

În editorialul „Între liniște și neliniște”, Dana Buzura-Gagniuc prezintă „Caietele FestLit Cluj 2026. Memorie culturală vs Amnezie culturală”.

O amplă cronică literară despre volumul Feliciei Mich, „Spații de margine în literatura română. Simbolistică și tipologie”, este realizată de Gheorghe Glodeanu.

În volumul „Horia Bădescu. Existență și creație”, Mircea Popa aduce la zi informațiile despre viața și preocupările culturale ale acestuia, după cum observă Delia Muntean.

Daniela Sitar-Tăut propune un interviu cu poetul și traducătorul Valery Dvoinikov, care a vizitat de curând Maramureșul.

Poetul clujean Ion Cristofor este prezent la pagina „Orfeu”, iar alături de el este parodia lui Lucian Perța.

Două pagini de poezie se pot regăsi în acest număr, cu versuri din creația poeților Camelia Radulian, Marilena B. Matei, Marin Mârza, Mihaela Meravei, Mihai Victor Afilom, Florina Juncu, Octavian Mihalcea și Mihaela Ungureanu, precum și o pagină de proză din creația lui Leo Butnaru.

Gheorghe Pârja evocă două personalități cu care și-a încrucișat drumurile în poezie și-n Maramureș: poetul Gheorghe Pituț și Vasile Deac-Moșu’.
„Empatia nu a dispărut, dar suferă” – spune Laura Poantă în eseul „Empatia de gradul Z sau despre suprasaturația emoțională”.
„Când uiți, înseamnă că n-ai înțeles” afirma Varujan Vosganian în cuvântul său din cadrul Simpozionului „Memorie culturală vs Amnezie culturală”, desfășurat în cadrul celei de-a 13-a ediții a FestLit Cluj. Întregul discurs poate fi citit în paginile revistei.

Mihaela Albu propune la „Cuvinte din exil” o temă incitantă: „Dorul – factor declanșator al literaturii”.

De curând, a apărut volumul lui Dan Anghelescu „Exilul versus Utopia. Reflecții în sijul unei Est/Etici a uitării”. Iulian Cătălui realizează o amplă prezentare a cărții.
Multe și consistente recenzii în acest număr al revistei: Mircea Popa prezintă volumul „Magnum Diarium Academicum Septentrionis” al lui Teodor Ardelean; Sandu Frunză vorbește despre „Comunicarea prin limbaj poetic. Strategii semiotice de persuasiune”, scrisă de Shanti Nilaya; Raluca Hășmășan face o incursiune în poezia Marilenei Apostu din volumul „Poeme leoparde”; Constantin Marafet zăbovește asupra cărții „Jurnalul albastrului de Voroneț” de Nicole Sere; Gavril Ciuban se apleacă asupra poeziei lui Daniel Marian din proaspătul volum „Tablou periodic al sentimentelor”; Flaviu Mihali dezleagă simbolistica poeziei din „miresele lui sigmund” de Henrieta Mirela Artimon; Victor Constantin Măruțoiu scrie despre poezia Iosefinei Schirger din „Iureșuri”; Nicolae Scheianu – despre sonetele Gabrielei Botici; Lucian Gruia propune o analiză a volumului lui Mircea Cucu „Poezii erotice pentru oameni simpli, nemuritori”, iar Dana Buzura-Gagniuc prezintă „Scrisorile lui Grigore Țiplea către soția sa Maria” cuprinse într-un volum îngrijit de Laurențiu Batin.
Într-un amplu eseu, Dorin Ștef îi trece în revistă pe oamenii de cultură din Maramureș care l-au cunoscut pe Nichita Stănescu.

Eseul „Robert Musil și criza adevărului” de Viorel Igna poate fi citit în acest număr.

Cititorii pot zăbovi asupra reportajului propus de Ana-Cristina Irian „Parcul bucureștean Titan (I. O. R.) ca loc al memoriei, non-loc și arhivă afectivă” și asupra celui semnat de Dana Buzura-Gagniuc „La pas prin țară, pe urmele a zece mari scriitori români”.
În pagina dedicată autorilor străini, Horia Bădescu vine cu traduceri din lirica lui Jean-Luc Wauthier.
Poemul lunii aparține lui Ion Pop, iar ilustrarea numărului este asigurată de Liviu Popovici și cuprinde imagini de la cea de-a 32-a ediție a Festivalului de Teatru „Atelier”.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.