NIŢU: Sunt imperios necesare legi care să permită prevenirea actelor de terorism şi acţiuni ferme

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că sunt imperios necesare legi eficiente, care să permită prevenirea actelor de terorism, iar în acest sens trebuie să existe instrumente care să dea posibilitatea anchetatorilor să anticipeze acţiunile teroriştilor şi să acţioneze ferm.
Tiberiu Niţu a spus, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, că legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.
 Întrebat dacă se impune o nouă lege, pe modelul legii privind reţinerea datelor generale, cunoscută drept Legea "Big Brother", dar care a fost contestată şi declarată neconstituţională, procurorul general al României a spus că nu vrea să facă aprecieri sau comparaţii cu alte legi, dar consideră că se impune adoptarea unor acte normative eficiente, care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism.
"Este foarte important să le putem preveni. Aţi menţinat ce se întâmplă la Paris, uitaţi-vă ce înseamnă să încerci să combaţi. Este groaznic ceea ce se întâmplă. Important este să putem preveni şi, ca să putem preveni, avem nevoie de instrumente potrivite. Astfel de acte normative, care să ne poată permite să anticipăm, să cunoaştem ce fac astfel de oameni, sunt nu extrem de binevenite, sunt imperios necesare", a adăugat Tiberiu Niţu.
Procurorul general al României a mai spus că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporţionată.
"Noi am luate toate măsurile, ne-am implicat, alături de alte instituţii, pentru a adopta astfel de legi. Vă rog să observaţi că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu poate părea ca fiind disproporţionată", a precizat Niţu.
Legea 82/2012, cunoscută drept legea "Big Brother", prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea "Big Brother" este neconstituţională.
Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski).
Doi fraţi de naţionalitate franceză născuţi la Paris, Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, şi Chérif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, un jihadist cunoscut serviciilor antiteroriste, au fost identificaţi drept presupuşii autori ai atacului şi sunt căutaţi de poliţie.
 Un al treilea suspect, Hamyd Mourad, în vârstă de 18 ani, care i-ar fi ajutat pe cei doi fraţi să comită atacul sângeros de la sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo, s-a predat poliţiei, au anunţat surse concordante, citate de AFP.
Şapte persoane, bărbaţi şi femei din anturajul celor doi fraţi, se află joi în arest preventiv în cadrul anchetei, a anunţat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, relatează AFP.