Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică, prăznuită cu rugăciuni pentru pace, duminică

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Marie Mică, prăznuită duminică, va fi o zi în care credincioşii din bisericile Patriarhiei Române se vor ruga pentru pace în Orientul Mijlociu, numeroase biserici şi mănăstiri din ţară serbându-şi totodată hramul.
 Naşterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă "Protoevanghelia lui Iacov", o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deşi nu este considerată o scriere canonică, informaţiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.
Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.
Pentru că nu aveau copii, iar lipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare şi nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu.