KELEM HUNOR: UDMR va ataca legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională

UDMR va ataca legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională, a anunţat marţi preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.
 Liderii UDMR au criticat legea votului prin corespondenţă adoptată luni de Senat şi au susţinut că forma aprobată este o greşeală uriaşă, iar, în cazul în care legea nu va fi modificată în Camera Deputaţilor, for decizional, intenţionează să o conteste la Curtea Constituţională.
Kelemen Hunor a precizat că va discuta inclusiv cu formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu în acest sens.
UDMR nu are numărul necesar de parlamentari pentru a sesiza Curtea Constituţională astfel încât va fi nevoie de sprijinul altor partide. Pentru atacarea legii este nevoie de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori, iar UDMR are 17 deputaţi şi 8 senatori.
 Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că nu îşi propune să atace legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională, precizând că doar şi-a făcut "datoria" de a atrage atenţia că forma adoptată are prevederi neconstituţionale.
Întrebat dacă are în vedere o acţiune comună cu UDMR privind contestarea legii, în condiţiile în care şi Uniunea şi-a exprimat nemulţumirea faţă de legea votului prin corespondenţă propusă de AEP, Tăriceanu a precizat că nu are în plan nicio acţiune împreună cu UDMR, afirmând că „fiecare partid ar propria lui viziune, propriul electorat, propriile interese".
Potrivit calendarului stabilit de Comisia de cod electoral, legea votului prin corespondenţă adoptată luni de plenul Senatului urma să fie transmisă marţi Camerei Deputaţilor, for decizional. Deputaţii au termen de depunerea a amendamentelor până luni, iar dezbatrea şi votul în plen au fost programate pentru miercurea viitoare.
Odată adoptată, legea ar urma să fie transmisă preşedintelui Iohannis spre promulgare, însă poate fi atacată la Curtea Constituţională. Legea poate fi contestată la sesizarea preşedintelui, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.