JO 2012: Mongolia şi Utah furnizează metalul pentru medaliile cele mai grele din istoria JO de vară

JO 2012: Mongolia şi Utah furnizează metalul pentru medaliile cele mai grele din istoria JO de vară

Extrase din Mongolia şi Utah de gigantul minier Rio Tinto, 8 tone de aur, argint şi cupru au fost necesare pentru confecţionarea celor 4.7000 de medalii olimpice şi paralimpice, cele mai grele din istoria Jocurilor de vară, aflate acum sub pază severă la Turnul Londrei. ‘Medaliile au ajuns la Turn pe 2 iulie, iar noi le păstrăm sub strictă securitate’, alături de bijuteriile Coroanei, până când vor fi remise sportivilor’, a declarat Tracey Sands, purtător de cuvânt al Historic Royal Palace. ‘Greu se poate imagina sanctuar mai bun pentru medalii – cea preţioasă proprietate pe care un sportiv poate spera să o aibă – decât acest loc emblematic, adăpostind de secole comorile naţiunii’, a declarat, cu un aer emfatic, primarul Londrei, Boris Johnson.

Medaliile sunt, fără discuţie, preţioase, chiar dacă aurul nu constituie, în realitate decât o parte infimă din aliaje: o medalie de aur cântărind 410 grame conţine doar 1,34 la sută (6 grame) de metal galben, restul fiind compus din argint (92,5 la sută) şi cupru. Dar creşterea nebună a cursului aurului şi argintului, multiplicată de 2 ori de la ultimele Jocuri, fac din actualele obiecte mult râvnite cele mai scumpe medalii din istoria olimpică. Cu atât mai mult cu cât dimensiunile lor (diametru de 85 milimetri şi grosime de 7 milimetri) le indică drept cele mai grele produse vreodată pentru Jocurile Olimpice de vară: la Beijing, au fost de 2 ori mai uşoare (circa 200 de grame…). Totuşi, trofeele londoneze rămân departe de recordul stabilit la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver, din 2010, cu medalii care cântăreau până la 576 grame.

Fiecare piesă realizată după schiţele artistului britanic David Watkins pe o parte zeiţa greacă a Victoriei, Nike, iar pe cealaltă logoul stilizat al Jocurilor de la Londra, cu un motiv înstelat ca provenind e la ‘energia sportivilor’ şi o panglică evocând Tamisa. ‘Fără îndoială, este obiectul cel mai perfect, dacă se permite această expresie, pe care l-am produs vreodată’, a declarat pentru Guardian Fergus Feeney, un responsabil al Monetăriei britanice (Royal Mint), care a asigurat, în atelierele din Ţara Galilor baterea şi gravarea medaliilor. Concret, fiecare disc de metal preţios a trecut de 15 ori sub presa specială de 900 de tone, o muncă de orfevrerie care a mobilizat 50 de artizani ai Royal Mint timp de aproape 10 luni. ‘Medaliile care prezentau cel mai mic defect au fost îndepărtate’, a insistat Feeney. Şi nici nu s-a pus discuţia să existe cineva să încerce cum îi stă cu o asemenea bijuterie, campionii trebuie să fie primii care şi le atârnă de gât’.

Aurul, argintul şi arama (transformată apoi în bronz) care vor străluci începând din 28 iulie pe podiumuri (pentru premierea din cadrul a 302 ceremonii de decernare de medalii la JO) vine de departe: au fost extrase de grupul anglo-australian Rio Tinto în carierele sale din Oyu Tolgoi, în Mongolia, şi Kennecott, în Utah (vestul SUA). Deşi controversele pentru alegerea firmei au existat, ca în toate cazurile, un lucru este sigur: aceste medalii din 2012 se vor păstra cu siguranţă mai bine decât cele decernate la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice de la Londra, din 1948: în acea perioadă de severă austerizate, pojghiţa de aur cu care erau date trofeele era atât de subţire, încât campionii au trebuit să le aurească din nou de mai multe ori… AGERPRES (Lucian Oprea)
 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.