ISTORIE: 75 de ani de la Tratativele româno-ungare la Turnu-Severin

Anul 1940 a însemnat începutul celei mai dramatice perioade din istoria contemporană a României.
Nord-Estul Transilvaniei, ocupat în septembrie 1940, a fost eliberat în intregime la 25 octombrie 1944; în imagine sunt convoaie de armament și alimente care mergeau spre front sub deviza ‘Totul pentru front, totul pentru victorie!’, care a făcut un popas la Cluj.
Complet izolată pe plan internațional, țara noastră a fost obligată să cedeze în fața arbitrajului cu forța al celor două state care dictau noile granițe în Europa: Uniunea Sovietică și Germania nazistă.
În intervalul a numai trei luni, iunie — septembrie 1940, România a pierdut 31,4% din teritoriul său și 6,2 milioane locuitori. Evenimentele acelui tragic sfârșit de iunie 1940, când Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost încorporate, în urma unui ultimatum, Uniunii Sovietice au deviat și au distorsionat grav istoria națională.
Evoluția ulterioară a evenimentelor a generat o puternică agitație în rândurile conducătorilor Ungariei horthyste, care intenționau să folosească situația dificilă, în care se afla România din cauza izolării sale pe plan internațional, pentru a-și satisface propriile pretenții revizioniste.
În ziua de 27 iunie 1940, la numai câteva zile de la capitularea Franței, Consiliul de Miniștri al Ungariei a adoptat o declarație în care se arăta că România trebuie ”constrânsă să satisfacă pretențiile teritoriale ungare”.
La 3 iulie 1940, Adolf Hitler a trimis o notă lui Carol al II-lea în care spunea că ”trebuie să fie clar pentru regele României că el nu va putea evita cedarea anumitor teritorii care sunt populate cu unguri sau bulgari și nu de români, dacă el dorește într-adevăr să creeze pentru poporul său o existență sigură pentru totdeauna în viitor. Recunoașterea acestui fapt de către regele României și de către guvernul său constituie condiția primordială pentru o pacificare reală a Balcanilor”.
Pe de altă parte, la 10 iulie 1940, contele Teleki, șeful guvernului maghiar și contele Csaky, ministrul de externe, se întâlnesc la Munchen cu Adolf Hitler, Ioachim von Ribbentrop și Galeazzo Ciano, solicitând ”undă verde” pentru a trece la acțiune împotriva României.
La numai cinci zile după întâlnirea cu liderii maghiari, Hitler îi expediază o nouă scrisoare regelui Carol al II-lea, cerându-i să se încadreze rapid și decis în politica Reichului și să consimtă la cesiuni teritoriale, întrucât ”o revizuire a devenit posibilă”.

Mai multe detalii…