GENOCID: Ioan Ficior, fostul comandant al lagărului de la Periprava, audiat de procurori

GENOCID: Ioan Ficior, fostul comandant al lagărului de la Periprava, audiat de procurori
Ioan Ficior, fostul comandant al lagărului de la Periprava, s-a prezentat vineri la Parchetul General, unde a dat procurorilor o declarație în dosarul în care este acuzat de genocid.
Ioan Ficior nu a dorit să stea de vorbă cu jurnaliștii prezenți la sediul Parchetului General, în schimb avocata lui a declarat că Ficior nu se simte vinovat de ce s-a întâmplat la Periprava.
"Nu se simte vinovat. Și-a exprimat poziția și cu ocazia acestei declarații, pe care a dat-o în fața doamnei procuror", a spus avocata, care a subliniat că Ioan Ficior nu a făcut altceva decât să respecte ordinele.
Ioan Ficior a fost pus sub acuzare în luna octombrie de procurorii Parchetului General, pentru săvârșirea infracțiunii de genocid. Procurorii susțin că, în virtutea funcțiilor de comandant și locțiitor de comandant deținute în perioada 1958-1963, Ioan Ficior a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva categoriei deținuților politici aflați în colonia de muncă Periprava, în urma căruia au murit 103 de persoane.
Conform prevederilor cuprinse în actele normative ce reglementau organizarea și funcționarea sistemului penitenciar în perioada de referință, a reieșit faptul că directorul de colonie coordona activitatea de detenție și răspundea de viața tuturor celor încarcerați, mijloacele de subzistență fiind plasate la dispoziția sa.
"Prin acte normative privind organizarea și funcționarea sistemului penitenciar emise în perioada imediat următoare instaurării regimului comunist, s-au creat condițiile introducerii unui regim de detenție represiv, abuziv, inuman, discreționar, împotriva categoriei deținuților politici, persoane considerate o amenințare directă sau indirectă la adresa noului regim politic", se arată într-un comunicat al Parchetului General.
Chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deținuților politici, regimul de detenție instituit prin actele normative menționate (reducerea rațiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete), dar și prin acțiuni ce depășesc cadrul legal (lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți), conține premisele exterminării persoanelor deținute.
"Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieșit faptul că regimul de detenție aplicat de către Ioan Ficior, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condițiile de muncă foarte grele la care erau supuși toți deținuții, indiferent dacă erau inapți sau bolnavi. Deținuții nu erau echipați corespunzător pentru muncile efectuate deși erau obligați să suporte condiții meteorologice extreme; obligarea deținuților de a depăși norma de muncă cu orice preț și pedepsele crunte primite pentru nesupunere; printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deținuții primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârșeau abateri de la regulament, alergarea deținuților cu calul și bătăi crunte primite cu ciomagul", mai declară procurorii.
Din cauza condițiilor inumane din această colonie (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condițiilor elementare de trai, neasigurarea condițiilor medicale necesare deținuților bolnavi) și a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar și pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare.
Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deținuților, în intervalul 1 august 1958 — 1 noiembrie 1963, în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior, la Periprava au decedat 103 deținuți, toți făcând parte din colectivitatea contrarevoluționarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani.
O statistică realizată privind cauzele de deces indică o pondere mărită a afecțiunilor aparatului digestiv și excretor, afecțiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecțiunilor cardiace, precum și enterocolitelor.

Ioan Ficior este al doilea șef de penitenciar acuzat de genocid, după Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963.  

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.