Evreii sărbătoresc începând de sâmbătă Pesahul (Paştele evreiesc), sărbătoare religioasă fixă din calendarul religios ebraic, care se desfăşoară anual în perioada 15-23 a lunii Nisan (7-14 aprilie), lună ce marchează începutul anului ecleziastic ebraic.
Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii.
Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian, este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine: "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului". (Exodul 12,2).
În amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să dospească, în timpul celor opt zile cât durează sărbătoarea (şapte zile în Israel) se mănâncă pâine nedospită, făcută doar din făină şi apă, numită matza (azimă).
Pâinea obişnuită şi toate alimentele fermentate sau susceptibile de a fermenta sunt interzise în această perioadă, astfel încât sărbătoarea este precedată de o curăţenie riguroasă a gospodăriei, pentru îndepărtarea oricăror produse de acest fel.
În primele două seri, se ţine o cină festivă (seder), cu participarea întregii familii sau, în comunităţile mici, a întregii comunităţi. Este o masă încărcată de simboluri, fiecare fel de mâncare şi fiecare gest comemorând aspecte ale evenimentului rememorat. Se servesc mâncăruri tradiţionale şi se beau patru cupe de vin.
Lasa un raspuns