S-a aşternut praful peste meciul din şaisprezecimile Cupei României la fotbal dintre Avântul Bârsana şi Steaua Bucureşti, partidă pierdută de maramureşeni cu 0-4. Mai greu se va aşterne însă praful – dincolo de un meci cu un deznodământ previzibil – peste purtarea lipsită de rafinament, de delicateţe, cum vreţi a-i spune, a oficialilor din Ghencea, cei ai echipei campioane, ai unei grupări cu ştaif, cu blazon, carevasăzică.
Ştirea că fotbaliştii lui Reghecampf nu au făcut schimb de tricouri la sfârşitul meciului cu ambiţioşii fotbalişti amatori de la Bârsana şi că le-au trimis la autocar, în dorul lelii, un pachet cu câteva tricouri cu numele unor jucători care nu mai ţopăie pe lângă minge de mult amar de vreme pentru Steaua s-a fofilat oarecum pe lângă atenţia publicului larg.
Pentru fotbaliştii de la Bârsana, pentru suporterii lor din Maramureş care i-au însoţit în deplasarea de la Berceni, meciul cu Steaua a fost cu adevărat o sărbătoare. Dintr-o trufie de prost gust, însă, ei au fost trataţi ca nişte sărăntoci de un club care ar trebui să fie mult mai atent cu imaginea lui, dacă tot e să vorbim de cea mai iubită echipă din România. Să le dai tricouri inscripţionate cu nume gen Tibi Curt, Ştefan Nanu, Apostol Muzac, Pompiliu Stoica sau George Ogăraru, oameni care nu mai joacă pentru Steaua parcă de pe vremea ultimei glaciaţiuni în fotbal, e, scuzaţi lipsa de delicateţe a exprimării, o măgărie. Chiar dacă sunt fotbalişti amatori, care nu iau la leafă poloboace de euro, cei de la Bârsana meritau să fie respectaţi, iar nu parodiaţi. Oamenii ăştia au mers să joace cu Steaua chiar ca la un eveniment cu care nu se vor mai întâlni, poate, a doua oară în viaţă. Ca nişte moroşeni cumsecade, le-au dăruit, simbolic, steliştilor o trăistuţă tradiţională cu şi mai tradiţionala horincă. Au primit, în schimb, dispreţ. Un dispreţ care cade greu, oricât ţi-ar fi stomacul de tare şi oricât ai fi de bonom.
Legat de meciul lor cu Steaua, cei de la Avântul Bârsana au dat o lecţie. Una pe care oamenii cu scaun la cap o denumesc, simplu, bun-simţ. La rândul lor, cei de la cel mai galonat club de fotbal din ţară dau la nesfârşit lecţii de prost gust. Dincolo de episodul Avântul Bârsana, antrenorul Reghecampf, spre exemplu, merge zilele trecute la o conferinţă de presă şi spune că nu răspunde la întrebări. A rămas, practic, să vorbească singur, să zică ce a vrut suspensorul sau jambiera lui. Cumplit meşteşug de tâmpenie, ar zice Creangă, dacă ar mai trăi şi ar face comentarii legate de fotbal. O conferinţă de presă e făcută pentru a se răspunde la întrebările jurnaliştilor, iar nu pentru monoloage trufaşe.
În loc de concluzie, oricine ce ar zice, Avântul Bârsana a câştigat meciul cu Steaua. L-a câştigat la bun-simţ. Scorul de pe tabela de marcaj nu ţine nici măcar de istorie. E doar o statistică oarecare. Obrazul subţire, însă, rămâne. Rămâne de preţuit.
Lasa un raspuns