Numeroși maramureșeni din dreapta Tisei se lovesc de refuzul autorităților atunci când vine vorba de redobândirea cetățeniei române. Această situație a fost semnalată în ședința forului administrativ județean de la finalul lunii februarie, de către consilierul Anișoara Mihali. Există documente care arată că teritoriul din dreapta Tisei nu ar fi fost considerat teritoriu românesc în vreme ce Academia Română a emis mai multe acte care să vină în sprijinul românilor din această zonă. Situația este una delicată în privința acestor oameni, motiv pentru care Anișoara Mihali cere ca acest subiect să fie readus în atenția Ministerului Afacerilor Externe.
Anișoara Mihali, a atras atenția Consiliului Județean asupra unui subiect de care, spune aceasta, s-a lovit tot mai des în ultima perioadă. Este vorba despre maramureșenii din dreapta Tisei care își declară naționalitatea română pentru că mulți dintre ei își doresc să redobândească această cetățenie.
”Suntem în anul Centenarului Unirii. Să știți că foarte mulți români, maramureșeni din dreapta Tisei, se lovesc de refuzul autorității naționale pentru cetățenie pentru a-și redobândi cetățenia română, începând cu anul 2016. Până în 2016 li s-a recunoscut cetățenia română dacă erau descendenți sau dacă s-au născut în perioada în care Maramureșul de dincolo de Tisa a aparținut României”, a declarat consilierul județean Anișoara Mihali.
Anișoara Mihali a subliniat că e nevoie de demersuri ca acest subiect să fie readus în atenția Ministerului Afacerilor Externe. Consilierul liberal a arătat că în 2016 s-a emis o adresă prin care se arată, din punct de vedere al relațiilor și tratatelor internaționale, că Maramureșul din dreapta Tisei nu a fost niciodată teritoriu românesc.
”M-a mâhnit foarte mult în momentul în care am citit această adresă pentru că Academia Română a emis nenumărate acte în sprijinul românilor din dreapta Tisei în care se arată documentat, cu documente istorice, științifice, că acest teritoriu a fost teritoriu românesc. În 1918, imediat după Unirea de la Alba Iulia au avut loc alegeri pentru Parlamentul României la Camera Deputaților și la Senat, după Marea Unire. Cetățenii din dreapta Tisei, raionul Rahov, Teceu, Slatina, localitățile românești din dreapta Tisei au avut drept de vot și mai ales, și-au ales reprezentanți în Parlamentul României. Aceste documente sunt publicate în Monitorul Oficial al României din 1918-1919. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe nu pentru că așa a vrut, ci datorită Tratatului din 1926, spune că din punct de vedere al relațiilor externe, Unirea de la Alba Iulia nu a fost recunoscută decât în limitele arătate în Tratatul din 1926, respectiv până la Tisa și că niciodată teritoriul din dreapta Tisei nu ar fi aparținut României, ci doar Austro-Ungariei, motiv pentru care cetățenii români care sunt de naționalitate română, dar nu își pot redobândi cetățenia română din cauza acestui aspect, că acest teritoriu nu ar fi fost considerat teritoriul românesc”, a mai explicat consilierul județean.
Consilierul Anișoara Mihali a mai declarat că e important ca Ministerul de Externe să reanalizeze documentele internaționale și, în anul Centenarului, cetățenii din dreapta Tisei care doresc să își redobândească cetățenia română, să o poată face cu demnitate. Mai mult, și Academia Română s-a pronunțat într-un document oficial în legătură cu aparteneța satelor românești din fostul comitat de dincolo de Tisa, Transcarpatia actuală, de care nu s-a ținut însă cont, a adăugat consilierul județean Gheorghe Mihai Bîrlea. De cealaltă parte, șeful administrației județene a propus adoptarea unei declarații a Consiliului Județean Maramureș pe acest subiect și pe care să o transmită autorităților centrale, însoțită de studii. La mijlocul lunii februarie, în Maramureș a fost prezentă o delegație din Transcarpatia. S-a discutat despre un protocol de înfrățire a Maramureșului cu această regiune din Ucraina, care ar putea fi semnat de Zilele Maramureșului.
Lasa un raspuns