De ce a fost condamnat autorul masacrului de la Perla, Gheorghe Vlădan, la închisoare pe viaţă. Motivarea instanţei

TB notează, în motivarea deciziei prin care autorul masacrului de la Perla, Gheorghe Vlădan, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, că pedeapsa se impune în raport cu rezonanţa deosebit de negativă a faptelor, calitatea inculpatului de angajat al MAI şi periculozitatea deosebită a acestuia. "În raport cu urmările produse şi care se puteau produce, cu rezonanţa deosebit de negativă a faptelor în cadrul colectivităţii faţă de numărul mare de persoane supuse acţiunii de ucidere, cu împrejurarea că inculpatul era salariat al unei instituţii publice (Ministerul Administraţiei şi Internelor – n.r.) însărcinată printre altele cu apărarea vieţii şi integrităţii corporale a tuturor persoanelor, precum şi cu periculozitatea deosebită a inculpatului, care deşi avea neînţelegeri cu soţia, a înţeles să-şi îndrepte acţiunea criminală şi asupra altor persoane absolut nevinovate aflate întâmplător în incinta salonului (…), tribunalul apreciază că se impune aplicarea faţă de inculpat a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b C.p. pe o durată de 10 ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, singura pedeapsă în măsură să asigure atingerea scopului preventiv", arată Tribunalul Bucureşti (TB), în motivare.
Instanţa a reţinut, în ceea ce priveşte infracţiunile de omor, că Vlădan "a acţionat cu intenţie directă, în condiţiile în care a prevăzut rezultatul faptelor sale, uciderea persoanelor aflate în Salonul (…), şi a urmărit acest rezultat".
Potrivit magistraţilor, poziţia subiectivă pe care inculpatul a avut-o faţă de faptele sale rezultă din efectuarea actelor de pregătire – ridicarea armei de la magazin, introducerea cartuşelor în cele două încărcătoare, intimidarea victimei prin ameninţare, pregătirea pistolului pentru executarea focului prin introducerea cartuşului pe ţeavă, verificarea prezenţei victimelor la serviciu, consumul de alcool, şi din modul în care faptele au fost săvârşite – folosirea unei arme de foc letale, perioada redusă de timp în care au fost trase cele 11 focuri de armă, distanţa de tragere, calmul afişat de inculpat, atât în timp ce executa focurile de armă, cât şi după săvârşirea infracţiunilor.
Judecătorii mai menţionează, în motivare, că intenţia directă de a ucide a lui Vlădan "este dovedită şi prin faptul că inculpatul a îndreptat arma şi a deschis focul asupra mai multor persoane, ochind spre corpul acestora, însă numai mişcările de apărare pe care unele dintre victime au reuşit să le facă au dus la salvarea vieţii acestora".
"Modul în care victima (…) a fost ucisă relevă determinarea inculpatului care, observând că victima nu cade şi continuă să se deplaseze prin cameră, a tras trei focuri de armă numai asupra acesteia. Actele de pregătire efectuate cu minuţiozitate de inculpat în zilele şi în orele anterioare săvârşirii faptelor justifică reţinerea premeditării ca circumstanţă de calificare a omorului", scriu judecătorii în motivare.
În opinia instanţei, faptul că a existat o pregătire, atât materială, cât şi morală, a inculpatului pentru săvârşirea faptelor rezultă şi din modul în care a fost executată acţiunea de ucidere a victimelor.
Judecătorii mai spun că premeditarea este demonstrată şi de ameninţările repetate adresate de Vlădan soţiei sale, aceasta depunând plângere la Poliţie din această cauză.
"În acest sens, este de reţinut faptul că în imaginile surprinse de camerele de luat vederi se vede cum inculpatul acţionează calm, hotărât şi trage asupra tuturor persoanelor pe care le observă. De asemenea, în timp ce victima (…) agonizează pe podea, inculpatul trece indiferent pe lângă aceasta, preocupat fiind de ţintirea altor victime. După săvârşirea infracţiunilor de omor inculpatul îi telefonează unui martor căruia îi explică foarte calm ce a făcut. Aceleaşi explicaţii au fost date de inculpat şi agentului de pază din sediul (…), pe un ton descris de martor ca fiind calm şi liniştit. Ameninţările anterioare repetate adresate victimei (…), care au determinat-o pe aceasta să formuleze plângere la 1 martie 2012, relevă, de asemenea, premeditarea", se mai arată în motivare.