Înălțarea Domnului, numită în popor și Ispas, se sărbătorește întotdeauna într-o zi de joi, la 40 de zile de la Învierea Domnului. Creștinii se salută în această joi cu: „Hristos S-a Înălțat!” „Adevărat S-a Înălțat!”. Tot în această zi se sărbătorește și înălțarea la ceruri a sufletelor eroilor creștini și, de aceea, ziua se mai numește Ziua Eroilor.
Ispas este un personaj mitic, care se spune că ar fi asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor morților la cer. În drumul lor spre cer, sufletele se puteau rătăci și reveni pe pământ sub formă de moroi sau strigoi provocând pagube în gospodărie, astfel că se luau diferite măsuri de apărare: se culegeau florile, frunzele și ramurile unor plante cu rol apotropaic
În această zi se spune că este și Paștele Cailor când se crede că pentru un ceas și pentru o singură dată pe an, caii se satură de păscut iarbă. Ispasul avea dată mobilă, care varia de la an la an, cu un număr mare de zile. Din acest motiv importanţa sărbătorii s-a diminuat treptat, căpătând un înţeles peiorativ: zicala populară Paştele Cailor înseamnă a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a amâna până la „Sfântu’ aşteaptă”, a nu te ţine de cuvânt.
În vechime, Paștele Cailor era o zi a soroacelor, termen-limită când se încheiau înțelegerile și târgurile între oameni.
Sărbătoarea Înălţării a fost proclamată, prin lege, Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român. În această zi se face pomenirea tuturor eroilor neamului, morţi pentru patrie, iar la biserică, după slujbă, se face o mică pomană, în cinstea şi pentru amintirea lor.
Lasa un raspuns